„Prietene crescut la oraş ... ca florile în fereastră, prietene ... vreau să te iau de mână, vino să-ţi arăt brazdele veacului ...” - ("Pluguri”, Lucian Blaga)
„... aici este soarele meu, aici sunt prietenii mei ... şi fântânile ... aici orizontul este pe rând: roată, ..., inimă, ... aici, din părinţii părinţilor mei, au zburat treptat zilele ... şi s-au rostit cuvinte ... şi s-au desfrunzit aşteptări ... şi au căzut ploi ... şi au luminat patimi ... şi, la umbra foştilor arbori, fostele frunţi, au vegheat călătoriile orarelor ... ” - ("Răsfrângere în acum”, Cezar Baltag)
“...într-o ţară aşa de frumoasă ... cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: “sunt român”! ” - ("România pitorească”, Al. Vlahuţă)
×

Avertizare

JLIB_APPLICATION_ERROR_COMPONENT_NOT_LOADING

JLIB_APPLICATION_ERROR_COMPONENT_NOT_LOADING

Localizare
Comuna Tulca este alcatuita din doua sate si anume: satul Tulca, resedinta comunei si satul Cauasd. Din punct de vedere geografic localitatea Tulca este asezata in partea de sud- vest a judetului Bihor, fiind invecinata in partea de vest cu orasul Salonta, in partea de nord- vest cu comuna Madaras, cu satul Cauasd apartinator comunei Tulca in partea de est, cu satul Ianosda in partea de nord si comuna Batar in partea de sud.
Matematic, localitatea Tulca este cuprinsa latitudinar intre paralelele 46° 49' 00" , latitudine nordica, la sud (la Ratul cel mare, spre Batar) si paralela de 46° 49' 23" la nord, la veljul din Pusta, spre Ianosda, iar longitudinal intre meridianele de 21° 42'45" in vest si meridianul de 21° 50'09" in est.
Liniar localitatea se intinde in latitudine de 8,1 km, iar in longitudine pe 9,7 km.
Fata de principalele asezari ale judetului si ale tarii, comuna Tulca se afla la aproximativ 9 km est de ora;ul Salonta, la circa 50 km sud de municipiul Oradea, resedinta judetului Bihor si la circa 600 km nord- vest de Bucuresti, capitala tarii
Raportata la marile unitati de relief,localitatea Tulca,este situata in Campia Vestica,mai precis in Campia Crisurilor propriu-zisa,la contactul dintre Campia Salontei si Campia Miersigului,aproape de lunca Crisului Negru.
In acest cadru natural si limitele matematice,localitatea Tulca se extinde pe o suprafata de 61,38 km² ,ceea ce reprezinta 0,89% din suprafata judetului Bihor fiind o comuna cu suprafata mijlocie in cadrul judetului Bihor.
Principalele cai de acces sunt D.J.-795 care face legatura spre vest cu orasul Salonta si spre est cu comuna Tinca.
Cai secundare secundare de legatura exista din satul Tulca catre satele Ianosda si Homorog (apartinand comunei Madaras), spre Arpasel si Batar, iar din satul Cauasd spre satul Taut,toate aceste trei sate apartinand comunei Batar.
Din minicipiul Salonta se face legatura cu municipiul resedinta de judet Oradea pe D.E.-671 sau D.N.-76.
b.Relief
Fiind asezata in zona Campiei de Vest a tarii, relieful localitatii este tipic asezarilor de ses.
Forma de relief cea mai inalta este ridicatura"Holumb" creata in mod artificial cu o altitudine de aproximativ +120 m fata de nivelul marii,initial zona de camp aferenta comunei avea portiuni de campie mlastinoasa reabilitata prin lucrari de desecari. Exista zone relativ reduse ca dimensiune unde datorita actiunii apei freatice a aparut fenomenul de saraturare. Fenomenul este combatut prin amendamente calcaroase. Factorii modelatori actuali sunt influentele climatice respectiv seceta pronuntata din ultimii ani si vanturile. Influenta acestora se manifesta prin cresterea gradului de eroziune a solului.
c.Geologia .
Din punct de vedere al resurselor naturale, terotoriul comunei este practic neexplorat, foraje preliminare au evidentiat existenta apei termale la adancimi de peste 200 m ,bogat saraturata si feruginoasa. Datorita amplasarii in Campia Vestica, este posibila existenta zacamintelor de gaze naturale si petrol .
Panza de apa freatica este la o adancime de aproximativ 100 m fiind exploatata prin fantanile arteziene si reteaua de apa comunala. Din punct de vedere al evolutiei paleogeografice solul s-a format prin sedimentarea resturilor organice ale fostei Mari Pannonice dupa retragerea acesteia .
d. Clima .
Datorita pozitiei geografice a comunei clima are atat influente oceanice cat si continentale , primind astfel nuante de clima aparte o nuanta pannonica cu veri calde in luna iulie si ierni mai aspre in luna ianuarie .
e . Hidrografia .
Teritoriul comunei nu este brazdat de rauri sau parauri,constructiile hidrografice fiind artificiale , respectiv Canalul Colector si Canalul Culiser .
Panza de apa freatica se gaseste la adancimi variind intre 10-100 m adancime , apa fiind de buna calitate in satul Tulca si mai putin buna in satul Cauasd .
f . Solul .
Solurile sunt in general de buna calitate in special in satul Tulca unde gasim soluri din categoria cernoziom , in satul Cauasd o buna parte a solurilor sunt brun-roscate de padure .Exista intr-o mica proportie soluri neproductive datorita saraturarii realizata de catre panza de apa freatica sau utilizate prin practicarea agriculturii nerationale in fostele orezarii.
Contributia solurilor la profilul economic al localitatii este deosebit de importanta , avand in vedere faptul ca ocupatia locuitorilor este preponderent agricola .
g . Vegetatia .
Conditiile climatice, regimul hidrologic , solul si relieful conditioneaza vegetatia si fauna locului . Din acest punct de vedere regiunea se incadreaza in tinutul de silvostepa spre stepa propriu-zisa , intilnindu-se in componenta florei si faunei elemente central-europene , din Europa de rasarit si abia unele elemente endemice .
Silvostepa locala este azi complet despadurita . Dintre arbustii mai frecventi sunt : euronimus europens , rossa canina etc. , iar in cadrul ierburilor din finete si pasuni , predomina specii de graminee (festuca sulcata si pseudonina) la care se mai adauga specii ca:trifolium , lepidium , dactilis etc . Specifice sunt si unele specii care se dezvolta pe unele soluri saraturoase si in balti .
O puternica influenta au exercitat oamenii asupra faunei teritoriului , prin defrisarea padurilor , destelenirea stepei , desecarile de mlastini , taierea de canale etc .
Mamiferele caracteristice zonei sunt : :rozatoarele , pasarile , unele specii de pesti , vulpi , dihori , caprioare , si mistreti .
h. Asezare .
Asezarea este tipica pentru satele de Campie de marime mijlocie . Locuintele sunt grupate ocupand un ansamblu functional cu gospodarii lipite una de cealalta , organizate pe strazi .
Nu se cunoaste cu exactitate modul in care a luat nastere localitatea,dar analizand arhivele istorice si traditia orala se poate presupune ca localitatea Tulca este din perioada primului mileniu ,locuitorii lui actuali fiind autohtoni aici . Localitatea Cauasd pare a fi mai recenta datand din secolele XVII-XVIII .
Localitatea Tulca are o forma lenticulara cu majoritatea gospodariilor in zona de mijloc si mai putine catre capete . Cauasdul are o forma concentrica .
Din punct de vedere functional Cauasdul depinde de Tulca resedinta de comuna ,ambele localitati au functiuni preponderente agricole .
Din punct de vedere al toponimicului Tulca a ramas neschimbata , desi in unele documente functioneaza in paralel , denumirea Tulka probabil datorita scrierii eronate a numelui , localitatea Cauasd apare in documentele vechi Kavasd conform toponimiei maghiare .
Din punct de vedere economic cel mai apropiat oras care atrage forta de munca locala este municipiul Salonta .
Politico-administrativ ca unitate teritoriala , comuna a fost confirmata in 1968 prin Legea organizarii administrativ teritoriale . Si inainte de aceasta data Tulca a avut statutul de comuna .
Comuna are autonomie locala in conformitate cu Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale . Ierarhic depinde de Prefectura Judetului Bihor si Consiliul Judetean Bihor .
Din punct de vedere social comuna are o viata proprie nu depinde in principiu de alte localitati beneficiaza de mass-media la nivel national si local .
Sub aspect medical comuna are un Dispensar Medical propriu , dar pentru tratamente de specialitate depinde de unitatile spitalicesti din municipiile Salonta si Oradea in principal .
Juridic in conformitate cu prevederile Legii administratiei publice locale comuna are un Consiliu Local care emite Hotarari proprii avizate de Compartimentul special din cadrul Primariei din acest punct de vedere prin Secretar raspund in fata instantei de Contencios administrativ
Din punct de vedere judecatoresc comuna este arondata si depinde de Judecatoria Municipiului Salonta .
Comuna are o retea comerciala proprie relativ bine structurata : A.B.C.-uri,magazine cu produse utilitare si agricole , unitati de comercializare a painii etc .

Dimensiunea istorica.
Desi nu s-au facut studii arheologice pe teritoriul localitatii Tulca,se crede totusi ca acest teritoriu a fost locuit din cele mai vechi timpuri .
Padurile seculare ce adaposteau diferite animale salbatice , pasunile grase , terenurile arabile si existenta apei provenita din izvoare (dupa cum ne arata si vechile denumiri a locurilor : La Izvoare , Ieruri si Intreieruri) sau in vai a caror secare e incerta , ar constitui argumente putin convingatoare pentru aceasta afirmatie .
Urme care vin sa ateste existenta omului pe teritoriul localitatii Tulca , dateaza din epoca bronzului , este vorba de o movila circulara ce ocupa o suprafata de circa 3 ha. Si este situata in partea sudica a localitatii , l a aproximativ 300-400 m. distanta de marginea de sud a localitatii . Aceasta movila ce este denumita popular "Holumb" este situata in zona cea mai joasa avand o altitudine de apoximativ + 120 m . fata de nivelul marii , constituind totodata cea mai inalta altitudine din perimetrul hotarului Tulca .
Altitudinea acestei movile a fost luata din hartile topografice intocmite cu multi ani in urma . Actualmente credem ca aceste harti nu mai corespund realitatii datorita faptului ca acest "Holumb" a fost arat in mai multe randuri , iar oamenii au folosit de aici pamant la construirea caselor din chirpici .
Se crede ca "Holumbul" este o asezare de tip "Tel" nefortificata din epoca bronzului apartinand fazei I si II a culturii Otoman .
Pornind de la considerentul ca triburile ce apartineau acestei culturi se ocupau cu agricultura si cresterea vitelor , ca locuintele lor erau stabile si de lunga durata , ca aspectul asezarilo lor aveau forma unor movile si deobicei aceste asezari erau ridicate pe terenuri joase , ne determina sa credem ca aceasta afirmatie corespunde realitatii . Un element nu lipsit de importanta este si deosebirea de culoare si structura a pamantului din jur fata de cel din care este ridicata movila . Solul din jur este de culoare mai inchisa , argilos , pe cand celalalt are o culoare rosiatica si este mai nisipos .
Lipsa altor dovezi nu ne permit sa luam in discutie epoca fierului ; suntem tentati sa credem ca viata si-a urmat cursul firesc datorita conditiilor naturale prielnice si a sedentarismului ce a caracterizat populatia din aceste locuri inca din epoca bronzului .
Dacii care au fost purtatorii culturii fierului pe teritoriul patriei noastre nu cred ca au lipsit din aceasta zona , dat fiind si faptul ca romanii au permis , daca nu au chiar chemat pe sarmatii iazigi sa se aseze intre Tisa si Dunare pentru apararea granitei nord-estice , a Imperiului , de incursiunile dacilor din Transilvania .
Chiar daca pe teritoriul localitatii nu s-au descoperit anumite vestigii , este cunoscut faptul ca zona crisurilor era populata de dacii liberi , care au intretinut strinse relatii cu provincia romana Dacia . Marturie in acest sens stau monedele imperiale , ce circulau in secolele II-III era noastra in lumea dacilor din Crisana , monede ce au fost emise in vremea imparatilor :Hadrian , Antonius Pius , Commedus si Gordian , monede ce au fost descoperite pe teritoriul localitatii Batar , localitate limitrofa cu Tulca . Astfel de tezaure monetare au fost descoperite si in alte localitati apropiate cum ar fi : cele descoperite la Tinca , descoperiri ce atesta o zona dens populata pentru vremea aceea .
Aceasta densa populare explica dupa parerea noastra predominarea elementului romanesc din aceasta zona .
Stransele legaturi dintre dacii liberi si provincia Dacia romana au favorizat atat raspandirea culturii si civilizatiei romane cat si a limbii latine,limba ce treptat a luat locul celei dacice .
Desigur dupa retragerea aureliana , libertatea de miscare dinspre si inspre fosta provincie Dacia a crescut , raspandindu-se elementele de cultura materiala si spirituala de factura romana , precum si elementele de limba . Numai asa se poate explica marea unitate de limba , credinta si obiceiuri ce exista la poporul nostru .
Cert este ca romanizarea s-a infaptuit si in aceasta zona , iar procesul de formare a poporului roman se incheie in aceasi perioada ca si in celelalte provincii . Spre aceasta concluzie ne duce si terminologia agricola de baza, terminologie ce provine din limba latina ex . : a ara , a semana , a cerne , secera , furca , secure etc . termeni ce vor supravietui alaturi de cele de origine slava ca : ogor , plug , grebla , topor etc . Toate acestea dovedesc existenta populatiei stramosesti atat in raza localitatii cat si in raza Crisurilor . Dupa navalirea slavilor si asimilarea lor se incheie si aici procesul de formare a poporului roman si limbii romane , proces ce nu va depasi granitele primei jumatati a secolului al IX -lea .
Prin secolul al X - lea localitatea Tulca cu imprejurimile sale face parte integranta din voievodatul lui Menumorut , ne referim aici la zona localitatii si nu la localitatea propriuzisa care nu este atestata documentar din acea perioada .
Se poate afirma cu toata certitudinea ca la venirea ungurilor , exista aici o populatie romaneasca bine consolidata , atat ca structura de limba cat si ca obiceiuri si credinta
Acest lucru este dovedit si de faptul ca limba si-a pastrat predominant romanica maghiarismele introduse in graiul local n-au schimbat aceasta limba , adica structura ei . Locuitorii cu stramoseasca lor limba au rezistat in secolele de asuprire . Existenta unei populatii romanesti destul de numeroase pentru acea perioada , este dovedita si de marea majoritate a localitatilor cu populatie romaneasca , localitatile cu populatie maghiara apar ca niste oaze ; ele datorandu-se in primul rand colonizarii facute de autoritatile unguresti .
Prima atestare documentara a localitatii Tulca , apare in anul 1215 , numarandu-se printre cele mai vechi asezari bihorene si ne apare sub denumirea de TULKA .
Putem afirma ca existenta localitatii este mult mai veche , atestarea documentara fiind in raport cu evenimentele politico-militare , a numarului de locuitori si a puterii economice . Aceasta afirmatie se bazeaza pe o serie de date arhivistice . Astfel in registrul de la Oradea , documentul cu nr . 67 din 1215 ne reda urmatoarele : ,,Vitalis din satul Vedusat , in apropiere de Sacuieni , azi disparut , l-a invinuit de furt pe S aul din satul Fegernic (Marghita) , judecator fiind comitele MIKA , pristov fiind ZOVIZLOU din satul
Tulca , Saul s-a ars ".
Numirea lui ZAVIZLOV ca pristov in judecarea unor pricini nu face altceva decat sa ne demonstreze ca la acea data localitatea se bucura de o anumita importanta , ca a atins un grad de dezvoltare social economica de care autoritatile ar trebui sa tina cont .
Comitele Mika apare judecator si in cazurile de la nr. 26 din anul 1213 si in cazurile de la nr.51 , 83 , 86 , din 1214 , precum si in cazul lui GYUNTA din satul Euse din 1214 , sat situat in apropiere de Tulca , azi disparut .
T oate aceste date ne determina sa tragem concluzia ca localitatea are o existenta mai veche decat atestarea sa documentara ; la aceasta concluzie ne conduce si dezvoltarea lenta a localitatilor din feudalismul timpuriu . Pentru a trimite pristov la judecarea unor pricini , localitatea trebuia sa indeplineasca anumite conditii , dintre care am aminti : importanta economica si numarul locuitorilor .
Dupa aceasta atestare documentara urmeaza o perioada de anonimat , perioada ce dureaza peste 100 de ani , mai precis pana in anul 1332 , cand este amintit preotul Laurentiu din satul Tulca , care a platit suma de 12 grosi , drept dijme pe anul intai , 14 grosi in anul al doilea , al patrulea si al cincilea .
In diferite perioade de timp , localitatea mai apare atestata in documente ,uneori cu denumirea schimbata , dar de fiecare data revenindu-se la vechea denumire .
Consideram ca aceste schimbari au fost determinate de incercarile de maghiarizare fortata a locuitorilor si toponimelor .
Atestata sub denumirea de Tulka , localitatea apare in 1333 , deci la 118 ani de l atestare , sub denumirea de Eulka , ca dupa numai in cinci ani in 1338 sa apara sub vechea denumire . Cred ca in denumirea de la 1333 s-a strecurat doar o gresala si nu o incercare de schimbare a denumirii . In schimb in anul 1458 nu mai poate fi vorba de o eroare , schimbarea e mai mult decat probabil , impusa de autoritatea maghiara , localitatea figurand sub denumirea de TWULKA , ca in 1692 sa apara sub denumirea de TULKA .
Dat fiind faptul ca locuitorii localitatii au fost in exclusivitate romani , suntem siguri ca aceste denumiri au figurat doar in documentele regalitatii maghiare , locuitorii folosind toponimismul mostenit din stramosi ; numai asa se explica faptul ca in 1828 localitatea apare cu vechea denumire .
Dupa o transcriptie fiscala , "Dicalis conscriptio" , din 1552 Tulca se mentioneaza ca fiind proprietatea episcopiei romano catolice din Oradea cu 26 de parti . Una parte se socotea patru fumuri de iobagi , adica patru familii . Pornind de la aceste date putem afirma ca in Tulca la acea data existau 104 fumuri de iobagi . Socotind familia tip de cinci membri , ajungem la concluzia ca in Tulca la 1552 existau 520 locuitori . Nu dispunem de date care sa ateste existenta taranilor liberi , n-ar fi exclus ca ei sa fi existat si in acest caz numarul locuitorilor sa fi fost mai mare la acea data . Cand afirmam acest lucru ne bazam si pe faptul ca numai cu 17 ani mai tarziu , la 10.10.1569 , un preot numit Stefan Bucu din Tulca , participa la Sinodul tinut contra unitarienilor de la Oradea . Aceasta participare nu poate fi nici accidentala si nici intamplatoare ; ea trebuie pusa atat pe seama apartenentei satului la Episcopia romano catolica cat si pe numarul credinciosilor pe care ii reprezenta preotul respectiv .
Finele secolului XVI - lea , mai precis anul 1528 marcheaza primele contacte ale locuitorilor cu turcii , care in drumul lor spre Oradea ar fi trecut , pornind din localitatea Batar , cu aripa dreapta a ostirii si prin Tulca . Date care sa confirme acest lucru nu avem , dar simpla mentionare a acestora in Batar si Salonta precum si la Ianosda , toate localitatile limitrofe cu Tulca , ne determina sa credem ca Tulca nu a fost scutita de trecerea acestora . Daca cele relatate mai sus au la baza doar elemente de logica , este cert ca la 1660 ,
Tulca ajunge timp de 32 de ani , pana in 1692 sub dominatie turceasca .
Secolul al XVII - lea este mai bogat in date . Astfel la 1720 protopopul
Ioana al Oradiei scrie ca biserica Velenta din Oradea a fost ridicata cu lemn adus de la Tulca , cu mare chelsig , precum Dumnezeu stie , iar in anul 1714 ni se redau capii familiilor de iobagi cu tot avutul lor .
Lista iobagilor contine 16 pozitii . Doctor Stefan Lupsa nu ne relateaza existenta altor iobagi . Nu putem crede ca existau numai 16 familii de iobagi si asta pornind de la o logica simpla :
1 . in 1552 existau 104 familii de iobagi , documentele vremii atesta eliberari in masa a acestora . Daca in 1552 existau 104 familii de iobagi , in anii urmatori numarul lor trebuia sa fie mult mai mare , datorita faptului ca fii iobagilor nu se nasteau liberi iar familiile pe care si le intemeiau erau tot familii de iobagi . Deasemenea nu putem crede ca in decurs de 162 de ani au reusit sa se elibereze un numar de 88 de familii .
2 . spre aceasta concluzie conduc si datele arhivistice ulterioare , date care atesta existenta in anul 1733 , deci numai la 19 ani de la datele relatate de doctor Lupsa , a unui numar de 59 iobagi capi de familie . Este greu de crezut ca numai in 19 ani , 43 de familii au fost transformate in iobagi ; suntem tentati sa credem ca dr.Lupsa se referea numai la o categorie de iobagi , probabil cel dupa domeniul Episcopiei romano-catolice .
Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII -lea , mai precis din 1778 , detinem primele date legate de situatia economica a localitatii . Astfel se mentioneaza existenta unei circiumi mici acoperita cu paie , care vindea annual 228 urne de vin si 621 medii de tuica , rezultand annual un venit in suma de 264 florini .
Censul urbarial era de 1152 florini ( se platea un florin de fiecare casa) plateau iobagii si jelerii . Pelanga circiuma exista o moara cu apa cu o singura piatra pentru care satul plataea 7 florini .
De aceasta data numarul iobagilor este in scadere ;sunt mentionati 47 de iobagi care detineau 7 intregi si o patrime sesii care prestau 485 zile de robota cu animalele, mai transportau annual 9 stangeni de lemne pentru stapani , iar carausia lunga era de 7 zile pe an .
Cei 105 jeleri cu care presta 1890 zile de robota cu palmele , iar cei patru jeleri fara casa prestau un numar de 48 zile de robota pe an cate 12 zile fiecare . Jelerii taiau annual 50 stangeni de lemne . Valoarea robotei se ridica la 499 florini .
Privind datele redate mai sus putem afirma ca locuitorii satului se bucurau de o anumita stare materiala , iar populatia a sporit considerabil . Spre aceasta concluzie ne conduce si faptul ca figureaza la Tulca una din primele scoli , scoala ce a luat fiinta in anul 1791 si se numea scoala poporala .
Secolul al XIX -lea se caracterizeaza in general prin intensificarea procesului de culturalizare a cetatenilor , patrunzand totodata si ideile revolutionare ce erau vehiculate in Europa in acea perioada .
Aceasta afirmatie este intarita de actiunile intrepinse de concetateanul nostru Panea Petru , care a participat activ la revolutia din 1848 indemnand si pe ceilalti sateni ai sai sa imbratiseze ideile revolutiei . Despre activitatea lui Panea Petru ne relateaza preotul Porumb Nestor , care se nascuse in 1855 in Tulca si activase aici , el detinand aceasta informatie de la Panea Craciun , nepotul lui Panea Petru .
Sfarsitul secolului al XIX -lea este marcat de activitatea desfasurata de preotul Porumb Nestor , membru al C.N.R. si presedinte al C.N.R. Tulca .
Activitatea sa desfasurandu-se atat pe plan politic cit si cultural , el avand o puternica influenta asupra cetatenilor . Din initiativa lui se construieste in 1881 biserica din sat , fiinteaza doua scoli , una de fete si alta de baieti precum si o biblioteca poporala . Datorita activitatii sale politice , activitatea menita sa mentina treaza constiinta consatenilor sai , sentimentul mandriei , demnitatii si unitatii nationale , iau atras persecutiile din partea autoritatilor unguresti , fiind chiar inchis la inchisoarea din Salonta .
Activitatea acestuia este strans legata si de inzestrarea locuitorilor cu pamant . Intr-un extras din protocolul sedintei C.N.R. din Tulca tinuta la 15 ianuarie 1919 sub presedintia preotului mai sus amintiti , se arata lipsa de pamant a locuitorilor si necesitatea arendarii de catre domeniul episcopal romano-catolic a pamantului din raza localitatii cetatenilor . El arata ca localitatea a carui populatie se ridica la 3500 de suflete nu poseda decat 3800 de holde cadastrale de pamant , revenind abia o holda pentru fiecare suflet si numai 300 holde pentru intretinerea animalelor . Tot in aceasi sedinta , presedintele raporteaza pasii intrepinsi pentru luarea in arenda , respectiv in proprietate , a padurii Dumbrava si pentru primirea in arenda a pustelor ce se tin de hotarul localitatii si anuma :
1. Nagypata (Pata mare) 1114.320 holde
2. Kispata (Pata mica) 721.640 "
3. Kis Tulca 397.480 "
4. Daska 872.127 "
Lipsa acuta de pamant motiveaza insistenta cu care C.N.R. din Tulca ridica aceasta problema . Numai la cateva zile de la sedinta amintita , C.N.R. din Tulca adreseaza Administratiei domeniului Episcopiei de rit latin din Oradea o cerere :
Taranimea din comuna Tulca are aproximativ 3500 iugare de pamant arator si 300 iugare de pasune comunala , din care revine un iugar pentru fiecare din cele 3500 de suflete . Aceasta nu este suficient nici pentru producerea minimului de hrana . Pentru rezolvarea acestei situatii C.N.R. din Tulca m-a solicitat sa transmit (se refera la presedintele C.N.R.) urmatoarea cerere :"Considerabila avere pe care o detineti este arendata societatii pe actiuni Maghiaro-Germane si este cultivata de taranii din Tulca . " Din acest motiv este justificata cererea lor de a sista acest contract si a li se arenda unor taxe corespunzatoare lor , urmatoarele predii in suprafata de :
1 . Prediul Nagy pata 1114 iugare 320 stanjeni
2 . Prediul Kispata 721 " 480 "
3 . Kis Tulca 397 " 480 "
4 . Iosia 1181 " 1280 "
5 . Daska 872 " 1275 "
Pe baza celor aratate va rugam sa luati in considerare cererea taranilor din localitatea din localitatea de mai sus si sa o onorati , totodata aducandu-se la cunostinta conditiile de arendare aducandu-se la cunostinta conditiile de arendare .
Aceasta lipsa acuta de pamant nu va fi rezolvata nici de reforma agrara infaptuita in Romania Mare imediat dupa primul razboi mondial . Locuitorii comunei vor lua in mare parte drumul Bucurestilor , cu banii agonisiti acolo vor reveni si vor cumpara pamant . Problema pamantului va fi rezolvata abia in 1945 , cand are loc o adevarata reforma in acest sens .
In ceea ce priveste participarea locuitorilor comunei Tulca la cele doua razboaie , din datele culese putem spune ca in primul razboi au participat un numar de aproximativ 145 de persoane (inrolate) , iar in cel de al doilea razboi mondial un numar aproximativ de 139 de persoane (inrolate),pentru a cinsti memoria acestora in fata bisericii ortodoxe din comuna Tulca exista un monument istoric ridicat in anul 1972 din initiativa Primariei Tulca care de alfel a si suportat cheltuielile aferente construirii acestuia cat si cele legate de intretinere. Mentionam de asemenea ca am avut un numar de trei familii deportate in Delta Dunarii acestea fiind victime ale regimului comunist , aceste familii fiind familii de mosieri .
In perioada 1940 - 1944 pe teritoriul comunei Tulca s-au format mici grupuri de legionarii , cunoscuti mai ales prin atrocitatile comise , manifestarile lor bazandu-se pe violenta .
Tot in aceasta perioada imperiul austro - ungar si-a mutat granita pana la hotarul dintre comuna Tulca si municipiul Salonta , mai precis in partea de est a municipiului Salonta , in zilele noastre aici se afla Canalul Colector .
Pana la unirea din 1918 localitatea Tulca s-a aflat sub dominatia imperiului austro - ungar , populatia fiind obligata sa invete sa converseze si sa scrie in limba maghiara , fiind astfel supusa maghiarizarii .
Registrele de stare civila din acea perioada certifica acest lucru , fiind intocmite conform toponimiei maghiare astfel ca numele si prenumele persoanelor de nationalitate romana au fost scrise cu sinonime din limba maghiara , exemple :
Dumitru devine Demeter
Ioan " Ianos
Floare " Virag
Alexandru " Sandor
Gheorghe " Gyorgy
In anul 1989 cu ocazia Revolutiei de la Timisoara pe teritoriul comunei Tulca nu s-au inregistrat evenimente si manifestari violente.

Organizarea administrativa a localitatii.
Conducerea administrativa a comunei este realizata sub aspect executiv de catre Primar prin aparatul propriu al Primariei si sub aspect legislativ de catre Consiliul Local .
Paza sateasca este organizata pe mai multe directii :
1 . prin Postul de Politie Tulca cu doi agenti apartinand Ministerului de Interne
paza obsteasca in satul Tulca se asigura de catre trei persoane angajate si platite de comunitate .
prin formatiunea de Aparare Civila in cazuri deosebite , organizata pe baza de voluntariat de catre Primaria Comunei Tulca .
In acest fel se realizeaza ordinea si linistea publica prin reprezentantii Politiei , paza de noapte prin paznici angajati si interventiile in cazuri deosebite de catre apararea civila .

Ocrotirea sanatatii
Sistemul medical este asigurat in comuna Tulca printr-un Dispensar Medical uman in care functioneaza doua cabinete medicale individuale. In comuna exista doi medici calificati si doua asistente medicale calificate .
In satul Cauasd asistenta medicala se asigura ambulatoriu .
In satul Tulca exista o farmacie veterinara unde se comercializeaza si medicamente umane de uz general .Majoritatea persoanelor sunt asigurate medical prin sistemul C.A.S. fiind angajati sau pensionari , restul persoanelor sunt asigurati prin sistemul de asigurarilor sociale de sanatate fiind beneficiari de ajutor social .

Posta si telefoane
In fiecare din satele Tulca si Cauasd functioneaza cate un Oficiu postal cu program normal .
Reteaua de telefonie fixa este instalata in ambele sate existand 3 cabine telefonice apartinand Romtelecom .
Telefonia mobila acopera ambele sate cu retelele :ORANGE,CONNEX,COSMOROM si ZAPP .

Genealogia celor mai vechi familii
In satul Tulca originile istorice sunt vechi ,din aceeasi perioada datand si nume de familie care sau pastrat in timp pana in zilele noastre astfel incat purtatori ai aceluiasi nume de familie nu mai sunt considerate rudenii intre ei . Dintre cele mai vechi nume de familii se pot mentiona :Cotrau, Morgovan ,Boitiu , Lazau cu varianta Lezau , Iovan , Panea .
Pe parcursul istoric s-au stabilit alte familii care au ajuns sa fie numeroase :Cicortas , Sabau , Bredau , Mangrau , Avramut , Bartic ,Benea , Bora , Buda , Bulzan , Chirla , Chise , Lucaciu , Costea , Craciun , Fortiu , Herdean , Lerint , Marti , Mateas , Vidican , Milian , Roman etc .
De data relativ recenta s-au stabilit familii ca : Minculescu , Matei , Mihaila , Ilie , Suta etc .
In satul Tulca exista si familii de romi cu nume : Lacatus , Covaci , Bojani , Veres etc .
In satul Cauasd cele mai vechi nume sun t : Ardelean , Atesan , Bertea , Demian , Fleste , Mot , Opris , Pacala , Samuila . De data mai recenta : Astelean , Balaj , Gherle , Hodis , Lazea , Manz , Precup .

Documente istorice si de arta
Comuna este mentionata in cele mai vechi documente istorice aflate in Arhiva Nationala Oradea respectiv anii 1100-1200 in Taxe si Impozite datorate , respectiv luptelor dintre voievodul din Miersig si Episcopul catolic din Oradea .
In comuna exista monumentul istoric ridicat in cinstea eroilor comunei cazuti in timpul primului si al doilea razboi mondial .

Dimensiunea demografica
Populatia
Numarul total al locuitorilor pe comuna este 2914 , cifra obtinuta la ultimul recensamant al populatiei din 2002 .Defalcat pe sate exista in Tulca 2411 locuitori si in Cauasd 503 locuitori .
Clasificarea pe varste .
- pana la 14 ani : 421
- intre 14-20 ani : 282
- intre 20-50 ani :1001
- intre 50-60 ani : 485
- peste 60 ani : 725 .

Clasificarea pe sexe
Un procent de 52 % reprezinta persoanele de sex feminin , iar un procent de 48 % il reprezinta persoanele de sex masculin .
Pana la grupa de varsta de 50 ani procentele sunt aproximativ egale , diferenta aparand de la grupa de varsta de peste 50 ani .

Profesii
Ocupatia de baza este agricultura ,procentul cel mai mare apartinand acestei categorii . In cadrul agricultorilor in prezenta lucrare sunt inclusi si pensionarii care lucreaza efectiv in agricultura conform datelor recensamantului din 2002 .
Agricultori : 1418 .
Industrie : 314
In comert si servicii : 42
In administratie ,cultura, invatamant : 55
Pensionari : 315
Someri : 220
Nu au varsta necesara ocuparii unui loc de munca : 450

Densitate
Densitatea este de 47,5 locuitori pe km² . Populatia activa este de 2049 locuitori , iar populatia ocupata este de 1829 locuitori .
Pe teritoriul comunei nu s-au semnalat miscari de populatie de data recenta, respectiv dupa 1920 .
Venirile sau plecarile de familii sunt sporadice reprezentand cazuri izolate . Inainte de 1920 multi dintre locuitorii comunei (1900-1916) au emigrat in Statele Unite unde o parte s-au stabilit (Chicago, Seattle etc . ),iar o parte s-au intors .
Natalitatea dupa 1990 a fost intr-o scadere continua , accentuata in ultimi doi ani astfel : in anul 2001 s-au nascut un numar de 35 copii,iar in anul 2002 un numar de 30 copii .
In anul 2001 natalitatea a fost de 12,01/ 1000 ,iar in anul 2002 de 10,29/1000.
Mortalitatea este in crestere in ultimi doi ani ,in anul 2001 fiind inregistrate un numar de 45 de decese , iar in anul 2002 51 de decese . Mortalitatea in anul 2001 a fost de 15,44 / 1000 , iar in anul 2002 17,50 / 1000.
Mortalitatea infantila este redusa , in anul 2001 existand 2 cazuri ,iar in 2002 nici un caz .
Sporul natural al populatiei este negativ in ultimi doi ani , in anul 2001 -3,43 / 1000 , iar in anul 2002 - 7,21 / 1000 .
Navetismul este local pentru persoanele care lucreaza in domeniul industriei indepartandu-se catre municipiul Salonta in general ,dar si catre alte centre din judet : Oradea , diferite santiere , Alesd , Marghita , Tinca , Madaras si Batar .
In perspectiva se apreciaza o reducere a navetei locale pe ruta Tulca-Salonta prin diminuarea capacitatii industriale a municipiului Salonta.
Se asteapta o crestere a navetismului pe trasee mai lungi spre centre industriale mai puternice ca :Oradea , sau centre care ofera activitati temporare in constructii ca : Alesd , Marghita si altele .

Starea sanatatii populatiei
In general in ultimii 10 ani datorita scaderii nivelului de trai starea generala de sanatate a populatiei a scazut . Totusi in mod aparent paradoxal situatii medicale care inainte de 1990 nu isi gaseau o rezolvare corespunzatoare astazi sunt rezolvate datorita progresului medical din ultimii ani . Reteaua locala a institutiilor sanitare cuprinde un Dispensar uman situat intr-o cladire noua data in folosinta in anul 2000 , dotat corespunzator.
Bolile caracteristice sunt cele cardiovasculare ,respiratorii si cauze oncologice ,o parte din aceste boli apar datorita alimentatiei necorespunzatoare , fie datorita saraciei fie datorita consumului excesiv de grasimi .
Alcoolismul in forma cronica este un factor generator al acestor boli , totusi in comuna nu exista un numar mare de alcoolici cronici . Consumul de alcool este raspandit in randul persoanelor de sex masculin fiind apreciat ca moderat spre mare .

Relatii juridice
Situatiile conflictuale cu aspect juridic sunt rezolvate la nivel local in procent de peste 90 % de catre factorii administrativi locali si organele de politie , restul situatiilor intra sub incidenta Judecatoriei Salonta . Asupra eficientei fenomenului justitional este elocvent procentul mic de plangeri care ajung sa fie solutionate la nivel ierarhic superior , astfel dintr-un numar de aproximativ 1200 solicitari anuale in anul 2002 3 situatii au fost rezolvate prin colaborarea dintre Primarie si Prefectura Judetului Bihor .

Familie
In comuna exista un numar de 1167 de familii repartizate pe sate astfel : Tulca 999 familii ,si Cauasd 168 familii . Structura familiilor este alcatuita in procent de 80 % aproximativ din parinti si copii, restul familiilor sunt multiple , parinti ,copii, bunici sau in cateva cazuri din persoane singure .
Divortialitatea este un fenomen de natura restransa existand un numar mic de cazuri .
In comuna in functie de orientarea politica si de capacitatea culturala exista cativa leaderi de opinie din care pot fi mentionati : d-na Aurica Buda in randul cetatenilor de varsta mijlocie si inaintata , d-nul Roman Cornel in randul proprietarilor de teren cu suprafete mari , d-nul Minculescu Ioan in randul detinatorilor de utilaje agricole , d-nul Bulzan Ioan in randul crescatorilor de animale , d-nul Matei Lucian in randul persoanelor tinere , preoti ortodocsi Iga Teodor si Balint Florian in randul credinciosilor ortodocsi , d-nul Chise Gheorghe in randul credinciosilor baptisti .

Dimensiunea economica
Suprafata totala a comunei este de 6138 ha , din care suprafata agricola este de 5604 ha . Diferenta rezulta din intravilanul satelor Tulca si Cauasd precum si suprafata ocupata de canale de desecari .
Suprafata arabila a comunei etse de 4508 ha . Pasunile ocupa o suprafata de 1096 ha . Pe teritoriul comunei nu exista plantatii viticole , pomicole si forestiere .

Productia vegetala :
- cereale pentru boabe : - grau : 3000 kg / ha ;
- porumb : 4000 kg / ha ;
- orz : 2700 kg / ha ;
- orzoaica : 2300 kg / ha .
- plante uleioase : - floarea soarelui : 2400 kg / ha
- soia : 2200 kg / ha .
- plante pentru alte industrii : - sfecla de zahar : 50 tone / ha ;
- plante de nutret : - lucerna pentru fan : 3200 kg / ha masa uscata
- trifoi : 2900 kg / ha masa uscata .

Productia animala :
- bovine : - vaci cu lapte : 456 capete ;
- tineret prasila : 42 capete ;
- tineret sacrificiu : 116 capete .
- porcine : - scroafe de reproductie : 256 capete ;
- tineret porcin sub 50 kg : 1890 capete ;
- vieri : 15 capete ;
- porcine sacrificiu peste 50 kg : 712 capete .
- ovine : - adulte : 2376 capete ;
- tineret 318 capete .
- cabaline : 170 capete .
Apicultura este practicata in cateva gospodarii individuale ,existand un numar total de 110 familii de albine .
In subsolul comunei este prezenta apa termala la adancimi de peste 150 m , insa nu este utilizata datorita continutului excesiv de saruri .
Investitiile sunt de doua tipuri , cele efectuate de autoritatea locala sunt realizate prin Primaria Comunei Tulca , cele mai importante fiind : reteaua de alimentare cu apa a satului Tulca ,forajul pentru apa potabila Cauasd,reteaua de gaz metan cu punct de distributie in comuna, sistemul nou de iluminat public, serviciul propriu de gospodarire comunala, reteaua stradala refacuta complet,modernizare unitatilor scolare,reamenajarea Caminului Cultural Tulca,biblioteca comunala, baza sportiva locala,Centrul medical care cuprinde doua cabinete medicale individuale medicina generala de familie, un cabinet stomatologic si o unitate farmaceutica.
Investitiile necentralizate sunt realizate de societati comerciale sau persoane individuale din care se pot aminti : sectia de confectionat incaltaminte a S.C. "GOLDEN VIOLET " S.R.L. , Fabrica de sucuri "DOLORES " , un abator S.C. DARA S.R.L.,un numar de 20 de mici agenti economici cu A.B.C. -uri , Café Baruri , magazine cu profil diverse etc .
Practic nu exista o structura propriu-zisa pentru mecanizarea lucrarilor agricole . Lucrarile agricole mecanizate sunt realizate de catre asociatiile agricole cu utilajele proprii pentru suprafetele detinute de acestea , de catre proprietarii individuali de utilaje agricole care presteaza servicii pentru terti .
In comuna exista un numar de 124 tractoare cu utilaje aferente , precum si un numar de 34 combine pentru recoltat cereale .
Pe teritoriul agricol al comunei exista o retea complexa de canale pentru desecari in numar de 234 . Pentru irigatii se pot utiliza apele Canalului Colector si Canalului Culiser .
Pentru dezvoltarea zootehnica s-au constituit doua Asociatii ale crescatorilor de taurine , una in satul Tulca si alta in satul Cauasd .
Pentru productia vegetala deocamdata nu exista investitii cu utilaje performante care sa amelioreze acest sector .
Mijloacele de transport sunt exclusiv rutiere , deoarece pe teritoriul comunei Tulca nu trece linia de cale ferata .
Transportul se realizeaza in comun cu autobuze apartinand unor societati private si cu autoturisme proprietate individuala .
Principalul drum care trece prin comuna este soseaua Salonta - Tinca , inregistrata sub denumirea de D.J. -795 .
Drumurile intravilane sunt realizate din pamant pietruit . Exista in lucru un proiect SAPARD pentru modernizarea drumurilor Cauasd - Taut si Tulca - Homorog .
Productivitatea muncii este relativ redusa datorita faptului ca se practica o agricultura de subzistenta . In domeniul productiei de incaltaminte productivitatea este ridicata obtinandu-se un beneficiu mare prin exportul a peste 90 % din productia realizata .
Factori de influenta in domeniul agricol sunt urmatorii : particularitatile biologice ale diferitelor rase de animale precum si conditiile de clima in legatura cu fertilitatea solului .
Rasele de bovine sunt productive , majoritatea exemplarelor apartinand rasei Baltata romaneasca si metisilor acesteia .
Rasele de porcine sunt rase locale incrucisate in general cu rasa Marele Alb . In unele gospodarii individuale se cresc si porcine hibride , din metisi de inalta performanta.
Ovinele sunt de rasa Turcana si metisi a-i acesteia .
C onditiile de clima favorizeaza cultura cerealelor si cresterea animalelor . Fertilitatea solului este un factor favorizant pentru culturile agricole .
Din punct de vedere al stiintei si tehnici se poate aprecia ca descoperirile recente nu isi gasesc aplicatia in modul de cultivare al terenului si cresterii animalelor datorita lipsei de bani a agricultorilor .
Factorii sociali influenteaza productivitatea muncii prin faptul ca nu ofera alta posibilitate locuitorilor decat munca in agricultura .
Sistemul de munca si viata este alcatuit din totalul gospodariilor individuale bazat pe productia agricola si ca profit pe plusvaloarea obtinuta din aceasta activitate .
Nivelul de trai se poate aprecia ca fiind sub media pe tara datorita faptului ca majoritatea familiilor traiesc din agricultura , iar salariile lucratorilor in industrie sunt destul de mici .
Singurele produse de export sunt confectiile de incaltaminte ale S.C. "GOLDEN VIOLET "S.R.L. , dar acestea nu influenteaza in mod direct starea nivelului de trai al locuitorilor .
Produsele agricole se comercializeaza pe piata libera cu exceptia sfeclei de zahar si florii soarelui preluate de fabricile de profil care ofera anumite sume de bani precum si produse specifice cum sunt zaharul si uleiul .
Alimentatia publica este asigurata de magazinele si A.B.C. -urile din localitate , dar cumparaturi de acest gen se fac si in municipiul Salonta si pe piata libera datorita preturilor mai scazute .
Bucataria taraneasca este traditionala avand un specific aparte in functie de anotimp .
Astfel primavara si vara predomina mancarurile pe baza de legume si verdeturi . Toamna si iarna este sezonul mancarurilor " grele " si a preparatelor din carne de porc cum ar fi : mancare de fasole , tocana de cartofi , de varza murata , precum si mancaruri pe baza de radacinoase , orez si paste fainoase .
Taxele si impozitele sunt locale stabilite in conformitate cu normele legale in vigoare reprezentand aproximativ 1,5 % din venitul annual .
Ocupatiile care ar putea duce la cresterea productivitatii muncii ar fi legumicultura , activitatile micilor meseriasi (ateliere de tamplarie , mecanice etc .) si activitati in domeniul prestarilor de servicii .

Dimensiunea spirituala
a . Scoala .
Prima mentionare a existentei unei forme de invatamant organizat in comuna Tulca dateaza din 1788 sub forma unei scoli poporale ce functiona intr-o casa taraneasca si dispunea de o singura incapere .
Din 1791 dateaza un proiect de infiintare a scolii . In perioada mentionata populatia scolara era de 434 copii si un singur invatator .
In anul 1901 existau 2 sali de clasa , iar numarul lor a crescut la 6 pana in anul 1909 . In anul 1918 se semnaleaza existenta a 5 sali de clasa .
In anul 1955 se da in folosinta un local nou cu 4 sali de clasa unde in prezent isi desfasoara activitatea clasele din invatamantul primar .
In anul 1976 se construieste un alt local cu 8 sali de clasa si un laborator , actuala cladire unde isi desfasoara activitatea clasele V - VIII .
In anul 2006 s-a realizat modernizarea Scolii cu clasele V-VIII Tulca prin inlocuirea usilor si geamurilor vechi cu altele noi din termopan, deasemenea s-a construit acoperisul la aceasta unitate scolara.
In perspectiva in anul 2007 se va realize centrala termica la scoala cu clasele I-VIII Tulca.
Denumirea scolii s-a schimbat de-a lungul timpului in functie de cerintele si politica vremurilor :scoala poporala , scoala comunala confesionala , scoala primara de fete si baieti , scoala primara de stat , scoala primara mixta , scoala elementara cu 7 clase , scoala generala si in prezent Scoala cu clasele I - VIII .
Din povestirile fostilor dascali si elevi ai acestei scoli precum si din scurtul istoric putem spune ca Scoala cu clasele I - VIII din Tulca a fost dintotdeauna o scoala pentru toti , asigurand de-a lungul timpului sanse egale tuturora indiferent de starea sociala , etnie , religie , apartenenta politica , avand in vedere ca din randul scolarilor de odinioara s-au desprins mai apoi dascali si profesori , medici , scriitori , cadre militare .
Populatia de varsta scolara este de 296 copii , din care doar 267 frecventeaza cursurile . Majoritatea celor care nu vin la scoala provin fie din familii de romi , fie din familii dezorganizate . Unii dintre ei nu au fost scolarizati niciodata , iar alti au abandonat scoala din diferite motive , cel mai adesea invocand lipsa posibilitatilor materiale .
La gradinite frecventa este ridicata , majoritatea copiilor de varste intre 3 - 7 ani participand la activitati . Se observa ca numarul de copii de tigani care frecventeaza gradinita a crescut in ultimul timp .
In comunitatea noastra a aparut si o gradinita privata care isi desfasoara activitatea in cadrul comunitatii baptiste . Aceasta gradinita dispune de conditii deosebite : incalzire centrala , grupuri sanitare in interior , baza didactico - materiala performanta .
Scoala cu clasele I - VIII Tulca include :SO4 CAUASD , SO4 TULCA SAT , GPN TULCA , GPN CAUASD , GPN TULCA SAT .
SO4 Cauasd si GPN Cauasd sunt situate pe soseaua judeteana :SO4 functioneaza cu doua clase simultane , cls. I - III si cls . II - IV , iar GPN are o grupa mixta .
SO4 Tulca Sat si GPN Tulca Sat sunt situate pe soseaua judeteana si functioneaza in aceeasi cladire : SO4 are 4 clase simultane , iar gradinita o grupa mixta .
GPN Tulca este situata pe strada principala si functioneaza cu 2 grupe mixte : mica- mijlocie , mare - mare pregatitoare .
SO8 Tulca isi desfasoara activitatea in 2 corpuri de cladire situate pe soseaua judeteana , avand 7 clase la ciclul primar si 6 clase la gimnaziu .
In unitatile scolare apartinand de SO8 Tulca isi desfasoara activitatea 24 cadre didactice , si un numar de 5 ingrijitori , dintre care 3 cu 0,25 norma .
Astfel ca aceste cadre didactice sunt incadrate in diverse grupe de munca in functie de studiile absolvite..
SO8 Tulca dispune de 13 sali de clasa , un laborator de fizica-chimie , unul de informatica , precum si de o sala de sport .
Comunicarea intre director si cadrele didactice se realizeaza cu usurinta in ambele sensuri .
Deasemenea , colectivul scolii este preocupat de problemele cu care se confrunta elevii , incercand sa-i ajute si sa-i sfatuiasca atat in problemele scolare , cat si in cele extrascolare .
In scoala exista mijloace de comunicare moderne : telefon cu fir direct . . In cadrul SO8 Tulca exista o biblioteca care nu beneficiaza de noile aparitii editoriale de specialitate de mai bine de 10 ani datorita lipsei fondurilor necesare achizitionarii acestora .
Raportul dintre interesul familiei pentru educatie si rezultatele elevilor evidentiaza influenta pe care o au parintii asupra pregatirii , dar si asupra altor dimensiuni ale vietii copiilor .
Desi cadrele didactice sunt interesate de o mai buna comunicare cu parintii , dezinteresul unor familii pentru procesul instructiv - educativ , lipsa unora de interes pentru preocuparile si viitorul propriilor copii , sunt cauze care ingreuneaza pregatirea elevilor .
Problemele sociale cauzate de : somaj , activitati in agricultura , se reflecta in nivelul de pregatire al elevilor , unii preferand de multe ori activitatile casnice in defavoarea celor scolare .

b. Caminul cultural .
Caminul cultural finctioneaza intr-o cladire cu aspect modern construita in anii 1968 - 1970 . La sol ocupa o suprafata de 500 m² si are parter si etaj .
In cadrul Caminului Cultural actualmente exista o sala de nunti folosita si ca sala de spectacol cu suprafata de 365 m² , o bucatarie cu apa curenta , o sala de oficiere a casatoriilor utilizata si ca sala de sedinte , biblioteca comunala , sediul brigazii de aparare civila , sediul Asociatiei " Petru Rares " a proprietarilor de padure din comuna si o sala pentru activitati sportive ( body building ) .
In cursul anului 2002 au avut loc cateva spectacole de divertisment cu artisti populari din cadrul judetului .
In comuna Tulca exista 4 biserici din care doua de rit ortodox si doua ale cultului baptist .
Cea mai veche biserica ortodoxa a fost ridicata in anul 1880 , iar cea baptista in anul 1920 .
In domeniul cultural se pot aminti urmatoarele personalitati :
- d-nul Liviu- Tudor Samuila , originar din satul Cauasd , realizator de emisiuni TV .
- d-nele Viorica Bulzan - Marc si Elvira Lerintiu , interprete de muzica populara .
In zona mai este cunoscut si d-nul Lacatus Alexandru (zis "Miti" ),interpret de muzica populara la vioara cu goarna ,instrument specific judetului Bihor .
Iarna se pastreaza obiceiul colindului , a mersului cu capra , sorcova , mersul cu "Pepea " , obiceiul traditional de Sanzaiene .
Exista cantece specifice de nunta si cantece de jale la moartea rudelor (bocete).
Exista persoane care sunt creatori de poezii populare cu tente comice din care poate fi amintit d-nul Cotrau Ioan (zis bace Ioane a Cecului ) .
Locuintele sunt relativ noi construite in perioada 1950 - 1980 , exista si cateva care sunt vechi si care respecta tipicul traditional al gospodariilor de ses alcatuite din doua camere , tinda ( tarnat ) , camara ( spait ) si bucatarie .
Constructiile noi au de la 3 camere in sus , cu bucatarie de vara in general si in functie de posibilitatile proprietarilor cu dotari moderne , exemplu : baie , instalatie interioara de apa si canalizare etc .
Munca in agricultura cuprinde faza pregatirii terenului si semanatului primavara , faza muncilor de recoltat in perioada de vara - toamna si perioada de repaos iarna .

c)Servicii comunitare.
Incepand cu data de 01.09 2004 in cadrul primariei s-a infiintat Serviciul Comunal de Salubritate Tulca. Acesta este format in marea lui majoritate din persoane de etnie roma (din 14 persoane angajate 12 sunt rromi).Serviciul de salubritate este finantat de Agentia Judeteana Pentru Ocuparea Fortei de Munca Bihor , salariile muncitorilor fiind platite in proportie de 70% de aceasta, restul banilor fiind din fondurile primariei.
Cu ajutorul acestui serviciu se transporta si se colecteaza deseurile menajere din cele doua localitati si se mai fac diferite lucrari de curatare din comuna.
Deasemenea tot in cadrul primariei s-a infiintat incepand cu data de 15.11.2004 Centrul de Integrare a Romilor care se ocupa in principal cu consilierea romilor si cu ajutarea acestora in diversele probleme cu care se confrunta.

Concluzii
Se poate aprecia la sfarsitul acestei lucrari ca localitatea are un potential important de dezvoltare atat din punct de vedere economic cat si social si cultural .
Directia de dezvoltare economica trebuie sa fie modernizarea agriculturii si atragerea investitorilor straini in industrie .
Social populatia se va stabiliza in urmatorii 10 ani la o cifra de 2400 - 2500 locuitori ceea ce reprezinta o cifra reala pentru forta de munca integrata intr-o agricultura eficienta .
Din punct de vedere cultural se poate aprecia ca scoala , bisericile si factorii angrenati in activitatea Caminului Cultural isi vor face in continuare datoria pentru cresterea nivelului cultural al noilor generatii .

Intocmit: Secretar Matei Lucian
Profilul comunității

Amplasare
Comuna Tinca este situată în extremul ţării, în partea de sud a judeţului Bihor, în Câmpia Crişurilor, pe cele două maluri ale Crişului Negru (Râpa, Tinca şi Gurbediu pe malul drept, iar Belfirul şi Girişu-Negru pe malul stâng), la o distanţă de 592 de km de capitala ţării, la 40 de km de Oradea, reşedinţa judeţului Bihor şi la 24 de km de municipiul Salonta.
Centrul comunei – Tinca – este situat pe paralelele 46 47 latitudine nordică şi pe meridianul 21 şi 56 longitudine estică.
Satele aparţinând comunei Tinca sunt aşezate în felul următor: în centrul comunei se află localitatea Tinca, la vest de aceasta Gurbediu, la est Râpa, la sud Belfir şi înspre sud-vest se află satul Girişu-Negru.
Comuna se învecinează la nord cu Husasău de Tinca (comună), la nord- vest se află comuna Mădăras, la vest comuna Tulca, la sud comunele Batăr şi Olcea, Cociuba Mare, iar la est comuna Holod şi la nord-est comuna Lăzăreni.


Caracteristici geografice
Ca formă de relief, comuna este situată în Câmpia Vestică şi o mică porţiune în Piemonturile estice; după unii geografi, acestea ar fi Câmpia Crişurilor şi Piemontul Codrului (ca formă de megarelief). Ca forme de mezo-relief au fost determinate Lunca Crişului Negru şi platforma piemontană terasată, în partea nordică. Ca forme de micro – relief se întâlnesc văile temporare care au, în general, o direcţie nord-sud, precum şi dealurile din Râpa (dealul Burzăului) la nord, dealul Husasăului şi dealul Fonăului.
Suprafaţa totală a comunei Tinca este de 145 kmp. Marea majoritate a reliefului o formează Câmpia Crişului Negru, ocupând toată suprafaţa de sud a comunei (malul stâng al Crişului Negru), iar în partea de nord (malul drept al Crişului Negru) pe lângă forma de relief a câmpiei mai găsim dealurile amintite, de fapt două terase ale Crişului Negru. Pe lângă acest râu s-a format Lunca Crişului, având în compoziţie pietrişuri mari şi mărunte, precum şi din nisip. Această luncă este folosită pentru păşunat şi pentru fâneţe naturale. Cu ocazia ploilor mai abundente lunca este inundată.
Altitudinea faţă de nivelul mării este de 166 m la nord, 130 m în centrul localităţii de reşedinţă şi 155 m pe malul Crişului Negru.
Câmpia vestică, fiind aşezată (după cum indică şi numele pe care-l poartă) în partea de vest a ţării, este supusă, din punct de vedere climatic, atât influenţei oceanice, cât şi celei continentale, astfel că aşezarea are un climat temperat continental, cu o nuanţă mai caldă şi mai umedă decât în celelalte câmpii ale ţării, cu veri relativ călduroase şi cu ierni blânde.
Masele de aer care se revarsă asupra acestei zone sunt de origine diferită: Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, etc. Cele mai frecvente mişcări ale maselor de aer sunt dinspre nord-nord-vest.
Temperatura medie anuală este de 10,5 C; temperatura medie cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie, având valoarea de 21,2 C, iar cea mai scăzută medie lunară este în ianuarie –15 C. Pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă în felul următor: iarna – 16 C, vara 20,3 C, primăvara 10,9 C, toamna 10,7 C. Numărul zilelor cu temperatură de peste 20 de grade este de 99. Toamna îngheţurile încep în prima parte a lunii octombrie. În timpul iernii gerurile alternează cu dezgheţuri. Primăverile sunt relativ scurte, temperaturile înalte apar brusc în luna martie, în aprilie vremea este variabilă, iar din luna mai temperaturile ridicate amintesc de vară. Cele mai calde luni sunt iulie şi august. În toamnele lungi, de multe ori timpul însorit se menţine până la sfârşitul lunii noiembrie.













Precipitaţiile medii anuale sunt de 635 mm, egale cu media pe ţară. Pe anotimpuri, precipitaţiile sunt repartizate în felul următor: iarna –116,3 mm, primăvara 162,9 mm, vara 200 mm şi toamna 155,8 mm. Cele mai abundente ploi cad la sfârşitul primăverii şi începutul verii. În lunile iulie-august-septembrie se înregistrează un uşor deficit de umiditate. Marea majoritate a precipitaţiilor cad sub formă de ploaie. În mod obişnuit, zăpada acoperă în mod satisfăcător solul.
Cele mai frecvente vânturi sunt cele din nord-vest, vânturi umede şi reci, şi vânturile din sud şi sud-vest.
Teritoriul comunei aparţine bazinului Crişului Negru şi anume limita inferioară a cursului mijlociu. Crişul Negru are aici un curs mediu matur, o albie cu multe meandre, acumulări de aluviuni, insuliţe, cursuri secundare, iar albia majoră relativ lată. Distanţa de la izvorul râului până la comuna noastră este de 92 de km. Lăţimea medie a albiei minore a Crişului Negru la Tinca este de circa 40 m, iar adâncimea medie de cca 3,5 m. Albia majoră este străbătută de mai multe cursuri secundare, dintre care cea mai importantă este "Crişul Mort", albie părăsită în secolul trecut când s-a construit o albie nouă, cea actuală, astfel că intrarea în "Crişul Mort" este închisă în partea superioară şi nu primeşte apă decât din cursurile de apă din Tinca şi din aval, cu ocazia inundaţiilor. Debitul Crişului Negru creşte de obicei de două ori pe an, primăvara cu intensitate mai mare şi toamna cu intensitate mai mică. Volumul maxim de apă este atins în lunile februarie, martie şi aprilie, atingând aproximativ 45% din volumul anual.













Îngheţul începe, în general, în luna decembrie şi ţine până la sfârşitul lunii februarie. Grosimea gheţii ajunge până la 50 cm. În anii cu temperatură mai ridicată, îngheţul apare târziu şi are o durată mai mică de cca 3 săptămâni. Au fot ani când fenomenul îngheţului a lipsit. Apele Crişului Negru, având un grad mai mic de mineralizare, sunt corespunzătoare pentru irigaţii. Afluenţii mai importanţi ai Crişului, pe teritoriul comunei sunt următorii: Valea Pustei, care trece prin satul Râpa, Valea Nouă, care trece prin satul Gurbediu, ambele în partea dreaptă a Crişului Negru, iar în partea stângă "Rătăşelu" care străbate satele Belfir (aici se numeşte Asău) şi Girişu-Negru. Aceste cursuri de apă au un debit foarte variat, apele lor cresc mult în anotimpul ploios şi aproape dispar (cu excepţia Gurbediului) în lunile secetoase.
În comuna Tinca, peste Crişul Negru sunt două poduri: unul de beton între Tinca şi Belfir cu un tonaj de peste 20 t şi unul de lemn între Râpa şi satul Cheşa (comuna Cociuba Mare) cu un tonaj de 2 t. În general, trecerea peste Criş se face pe poduri; în timpul verii însă, când nivelul Crişului scade foarte multeste posibilă trecerea prin mai multe locuri, mai folosite fiind cele din dreptul străzilor care duc la Criş sau trecerea din amonte de fosta moară.
Bacuri sau poduri umblătoare nu sunt. Există câteva zone de baltă, în special văile părăsite ale Crişului sau braţele afluenţilor săi, care în timpul ploilor sau inundaţiilor se umple cu apă. Lacuri cu ape permanente nu sunt pe teritoriul comunei.
Pe teritoriul comunei avem o suprafaţă de 12.829 ha de teren forestier, care face parte din zona de câmpie. Esenţa cea mai des întâlnită este guercineea, iar grosimea medie este de 24 cm în diametru. Pădurile din raza comunei sunt parcelate, delimitate de linii parcelare, accesibile dar nepietruite. Fondul forestier din raza Ocolului Silvic Tinca are o zonă mlăştinoasă în suprafaţă de cca 5 ha, situată pe valea Topile, într-un singur loc. Comuna Tinca deţine în proprietate o suprafaţă de peste 1.000 ha de teren forestier, aflat în prezent, în administrarea Ocolului Silvic Tinca.

Organizare administrativă
Comuna Tinca cuprinde în structura sa administrativă satele: Tinca, Belfir, Râpa, Gurbediu şi Girişu – Negru. Satul reşedinţă de comună este Tinca, care de altfel dă şi numele comunei.
Autorităţile administraţiei publice locale din comuna Tinca sunt Consiliul Local Tinca, aparatul propriu al acestuia denumit Primăria comunei Tinca şi Primarul comunei Tinca.
Consiliul Local Tinca este format din 15 consilieri, constituit în urma alegerilor locale din anul 2008, având următoarea coloratură politică: P.N.L. – 6 consilieri, P.S.D. – 3 consilieri, U.D.M.R. – 2 consilieri, P.D-L. – 1 consilier, P.P.-D.D. – 1 consilier, P.P.M.T. – 1 consilier și A.C.D.R. – 1 consilier.
Primăria comunei Tinca numără în componenţa sa 23 funcţionari publici şi personal contractual în număr de 11.
Primarul comunei Tinca este dl. ing. Coste Teodor, ales pe listele P.N.L. Viceprimarul comunei Tinca, Luca Pavel Iosif Lucian, a fost ales pe listele P.N.L.
Sediul acestor autorităţi publice locale se află în Tinca, str. A. Române, nr. 2, tel./fax: 0259/310073, pagină web: www.comunatinca.ro.













Mijloace de transport
Comuna este deservită de punctul C.F.R. Tinca, prin linia Vaşcău – Oradea, în comună fiind trei opriri: halta Gurbediu, punct oprire Tinca şi halta Râpa.
Punctul C.F.R. Tinca este înzestrat cu 3 linii: una publică de încărcare-descărcare a vagoanelor cu lungimea de 660 ml, linia 2 directă de expedieri de trenuri cu lungimea de 627 ml şi linia abătută pentru primiri şi expedieri cu lungimea de 700 ml.
Capacitatea de tranzit este de 40 de trenuri/24 ore.
Tuneluri şi poduri C.F.R. nu sunt în comuna Tinca.
Comuna este străbătută de următoarele şosele: Oradea-Tinca-Ineu-Arad, Salonta-Tinca-Beiuş, Tinca-Belfir-Pocola, Tinca-Belfir-Girişu-Negru-Salonta.
Drumurile judeţene care străbat comuna noastră sunt:
Drumul jud. 762 A, care intră în judeţul Bihor din judeţul Arad , în direcţia Oradea, prin: Ucuriş-Olcea-Belfir-Tinca-Leş, lungimea sa în raza comunei fiind de 11 km.
Drumul jud. 765 Salonta-Vintere, având 15 km în raza comunei noastre.
Drumul jud. 709 A Batăr-Belfir-Pocola, 7 km în raza comunei.
Drumurile comunale care deservesc zona sunt:
Râpa-Cociuba Mare – 2 km, drum nepietruit
Gurbediu-Ianoşda – 7 km , drum pietruit.
Lăţimea drumurilor judeţene, partea carosabilă, este de cca 6 m, iar a drumurilor
comunale între 4-5 m.
Drumurile agricole din comună sunt:
Tinca-Belfir (traseul vechi al drumului judeţean, 5 km drum pietruit)
Tinca-Tăut (pe malul Crişului Negru în aval) cu lungimea de 9 km, drum de pământ,
lăţimea între 3-5 m.
Tinca-Cociuba Mare (pe malul Crişului Negru în amonte), lungimea 7 km, drum de
pământ, lăţimea între 3-4 m.
Tinca-Gurbediu (peste păşunea de la Tinca), lungimea 4 km, drum de pământ, lăţimea
de 3-4 m.
Tinca nord-spre pădurea Gurbediului, lungimea 2,5 km, drum de pământ, lăţimea de 3-4 m.
Pe teritoriul comunei nu sunt drumuri turistice, trecători sau popasuri.
Comuna Tinca se află la o distanţă de 40 km de Oradea, timpul aproximativ, necesar parcurgerii distanţei fiind de 35 de minute cu maşina , 50 de minute cu autobusul şi 1 oră şi 35 de minute cu trenul.
Legătura cu Oradea este asigurată prin cele 3 curse zilnice de autobus, iar cea cu Salonta prin o cursă zilnică de autobus.













Istoric
Urmele aşezărilor omeneşti de pe cursul mijlociu al Crişului Negru se pierd în negura vremii. Mărturiile arheologice şi lingvistice demonstrează că ele datează încă din epoca veche a istoriei, izvoarele nescrise scoţând în evidenţă însăşi urmele epocii pietrei. Săpăturile arheologice efectuate de către Muzeul Ţării Crişurilor în colaborare cu Institutul pedagogic din Oradea, pe terasa superioară a Crişului Negru, în punctul numit "Dealul Morilor" au scos la iveală urme de aşezări omeneşti datate în epoca pietrei şlefuite (neolitic-cultura criş).
Primele atestări documentare scrise sunt mult mai târzii, majoritatea lor provenind din perioada feudalismului timpuriu. Astfel, localitatea Tinca este menţionată într-un document datat 31 martie 1338, emis cu ocazia unei hotărnicii privitoare la moşiile aflate în partea nordică a Crişului Negru, acţiune în care, ca om de încredere al oficialităţii a fost desemnat un oarecare Toma din Tinca. În "Registrul Dijmelor papale" din anii 1332-1337 sunt menţionate localităţile Belfir şi Girişu-Negru, cu prilejul strângerii dijmelor papale de la populaţie (un fel de impozit, dare, taxă). Localitatea Gurbediu pare a fi cea mai veche, cel puţin după atestarea ei scrisă, amintită tot cu ocazia unei hotărnicii, care însă a avut loc în anul 1302. Satul Râpa, deşi atestat documentar mult mai târziu, în 1692, cu prilejul pustiirilor turceşti din aceste părţi, a existat şi el în secolele anterioare, ca date probabile şi identificabile în legătură cu diferitele forme ale numelui localităţii putând fi amintite: 1220, 1403, 1412, 1474.













Faptul că Tinca şi împrejurimile sale sunt amintite în aceste documente scrise demonstrează că aşezările de aici sunt, de fapt, mai vechi. Ipoteza e susţinută şi de unii istorici, care afirmă că, în urma distrugerii cetăţii Oradea de către tătari în anul 1241, autorul lucrării "Carmen miserabile" – Rogerius – s-ar fi refugiat pe aceste meleaguri locuite, împreună cu alţi concetăţeni de-ai săi.
Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XV – lea şi până pe la sfârşitul secolului al XVII-lea , populaţia acestor sate a avut de suferit atât de pe urma exploatării sociale, cât şi de pe urma numeroaselor incursiuni şi chiar a ocupaţiei turceşti. În legătură cu această perioadă frământată a istoriei poporului român, documentele menţionează destul de des numele şi situaţia satelor noastre, între altele, distrugerile pricinuite de invaziile turceşti din anii 1555, 1597, 1599, precum şi inscripţiile ce se întocmesc în 1552, 1555, 1605, 1692 şi altele mai târzii în legătură cu obligaţiile feudale ale iobagilor din aceste localităţi. De menţionat că, în toată această perioadă, populaţia din această zonă, cu toate retragerile temporare din faţa primejdiilor a rămas pe vetrele ei, continuând să se ocupe de cultivarea pământului, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului.
Situaţia populaţiei nu s-a îmbunătăţit nici după alungarea turcilor, stăpânirea habsburgică organizând şi mai meticulos exploatarea iobagilor din Transilvania. Frământările sociale continuă, mulţi din iobagii locali participând la răscoalele ce au avut ca scop alungarea habsburgilor din Transilvania.













În preajma şi după anul 1800 constatăm pătrunderea relaţiilor capitaliste în agricultura satelor de pe Crişul Negru. Stăpânii de moşii (Episcopia Catolică din Oradea şi Capitlul ei) arendează iobagilor, în grele condiţii, suprafeţe de terenuri agricole.
Ca urmare a dezvoltării localităţii TINCA, după 1800 este ridicată la rangul de oraş, în 1855 devine târg de câmpie, iar cu doi ani mai înainte, respectiv 1853 localitate se constituie ca centru de plasă. Din acelaşi an are şi carte funduară (funciară). Dezvoltarea economică a comunei capătă un nou impuls prin construirea liniei ferate Ciumeghiu-Holod, dată în folosinţă în anul 1899. După 1900, apar şi se dezvoltă o serie de ateliere meşteşugăreşti şi mori mecanice, care folosesc deja munca salariată.
Primul război mondial a adus multe suferinţe populaţiei din satele comunei. Izbucnirea revoluţiei burghezo-democratice de la sfârşitul anului 1918 a antrenat şi masele populare din aceste părţi. Ele au primit cu mare entuziasm hotărârea Adunării Naţionale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, privitoare la unirea Transilvaniei cu România. Din comuna Tinca au participat efectiv la acest eveniment Andrei Ile şi Aurel Pinţea din Tinca, Petru şi Gheorghe Sârbu din Girişu-Negru, Iova Moise din Râpa şi alţi locuitori.
În timpul celui de-al doilea război mondial, locuitorii comunei noastre au participat la luptele de eliberare a pământului românesc de sub stăpânire străină, iar în septembrie 1944 populaţia civilă a dat o mână de ajutor trupelor române pentru eliberarea satelor noastre.
Perioada comunistă aduce transformări economice, în parte pozitive, pentru comuna Tinca, dar şi constrângeri de ordin religios, politic şi spiritual. Pentru convingerile lor, unii locuitori ai comunei au fost deportaţi la canal, de unde mulţi nu s-au mai întors niciodată.













Tradiţie şi cultură
În ceea ce priveşte viaţa social-culturală a comunei Tinca, menţionăm că documente scrise amintesc de existenţa unui învăţământ organizat încă de prin secolul al XVII-lea. În 1700 la Tinca funcţiona deja o şcoală românească, care pe parcurs a fost reorganizată şi lărgită. Această şcoală primeşte un puternic sprijin în anul 1860, când Nicolae Jiga îi donează un intravilan cumpărat cu 4 000 de florini pentru construirea unui nou local de şcoală (acest personaj dă în prezent numele liceului din localitate). Din anul 1858 Tinca are şi o grădiniţă de copii. După unire, şcolile din comuna noastră au fost transformate în şcoli de stat. Din anul 1961, în localitatea de reşedinţă funcţionează un liceu teoretic.
În legătură cu viaţa cultural-artistică, subliniem înfiinţarea a două coruri, încă de la sfărşitul secolului trecut: Corul din Girişu-Negru -–1893 şi Corul meşteşugarilor din Tinca-1896. În octombrie 1910 se constituie la Tinca "Despărţământul" Astra, avându-l ca preşedinte pe Andrei Ile, prin a cărui activitate s-au organizat numeroase manifestări cultural-artistice, printre care amintim şi prima reprezentaţie de teatru în limba română, în 1911, dată de către trupa lui Aurel P. Bănuţ, iar corul "Hilaria" din Oradea a făcut prima sa vizită la Tinca în anul 1907.













În anul 1932, ASTRA organizează o mare manifestare cultural-artistică, cu participarea numeroaselor formaţii artistice şcolare din satele comunei şi din împrejurimi.
În anul 1946 ia fiinţă primul cămin cultural din istoria localităţii, iar în anul 1967 a fost construit un altul, pe baza contribuţiei cetăţenilor.
Din anul 1956 în Tinca funcţionează un muzeu de ştiinţe naturale, a cărui activitate a fost mult impulsionată prin eforturile unui autodidact local, dl. Csak Coloman, în prezent cetăţean de onoare al comunei. Primăria comunei Tinca, în colaborare cu Biserica reformată Tinca se îngrijesc în prezent de această instituţie. În colecţia muzeului se păstrează o mandibulă completă de mamut (Mammuthus primigenius), material descoperit cu ocazia săpării căminului pentru turbină la moara de lângă staţiunea balneară, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crişului-Negru, în anul 1964.
Din anul 1952 funcţionează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonată şi sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca.
Cu privire la meşteşugurile tradiţionale din zonă, cel mai frecvent este cel legat de prelucrarea lemnului.
De asemenea, târgul şi oborul de animale din Tinca, ţinut în fiecare zi de luni a săptămânii, cunoaşte o vechime de peste 100 de ani.













Populaţie
Comuna Tinca are o populaţie de 7474 locuitori, din care ponderea cea mai mare o au românii - 4972, apoi maghiarii - 1350 şi rromii - 1160. Localitatea de reşedinţă – Tinca – numără 4343 de locuitori, din care 2596 sunt români, 886 de etnie maghiară şi 758 de etnie rromă.
Satul Gurbediu este compus din 1228 de locuitori, având ponderea cea mai mare în cadrul comunei , după localitatea de reşedinţă. Structura etnică a locuitorilor săi se prezintă astfel: români – 1013, maghiari – 42 şi rromi – 173.
Satul Girişu-Negru are 798 de locuitori, din care 711 sunt români, 3 sunt maghiari şi 84 sunt rromi.
Satul Râpa numără 640 de locuitori, 590 fiind români, 4 maghiari şi 46 rromi.
Satul Belfir are o populaţie de 568 de locuitori, din care 63 sunt români, 406 sunt maghiari şi 99 rromi.













Forţa de muncă
Din totalul populaţiei comunei, persoanele cu statut de angajat sunt aproximativ în număr de 1 500, în rest cea mai mare pondere având-o pensionarii.
Rata şomajului se situează aproximativ în jurul cifrei de 15%.
Ca pregătire profesională, cea mai mare pondere o au persoanele cu studii medii.
Ocupaţiile frecvente în comunitate sunt : agricultori, crescători de animale, mici meseriaşi (tâmplari, zidari, zugravi, mecanici, etc.), mici comercianţi, etc.
Familiile care beneficiază de asistenţă socială sunt în număr de 396, o familie fiind compusă, în medie, din 3 persoane.
Problema esenţială legată de forţa de muncă din comuna Tinca este că o parte relativ mare a populaţiei nu are nici statutul de angajat, nici măcar pe cel de şomer. Acest aspect este frecvent legat de populaţia de etnie rromă a comunei.


Economia locală
Activităţile economice preponderente în cadrul comunităţii sunt: agricultura, zootehnia, industria alimentară , industria prelucrării lemnului. De asemenea, poate fi menţionată şi extragerea ţiţeiului. Tendinţele viitoare se axează, în principal, pe creşterea animalelor şi legumicultură, iar în ceea ce priveşte industria, o dezvoltare deosebită cunoaşte industria alimentară şi cea a prelucrării lemnului.
Principalii angajatori din comuna Tinca sunt:
S.C. Ceconlemn S.R.L. care îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrării lemnului;
S.C. Siamo Exim S.R.L., având ca obiect de activitate comercializarea materialelor de construcţii; ca de altfel şi S.C. Elisacrist S.R.L.;
S.C. El Paso Exim S.R.L., în domeniul comercializării produselor alimentare; în același domeniu activează S.C. Paul Turcuș S.R.L.
Pe lângă aceştia, în comună îşi desfăşoară activitatea numeroşi mici meseriaşi (în special tâmplari, zidari, zugravi şi mici comercianţi). De asemenea, se întâlnesc cu frecvenţă exploataţii agricole.
În ceea ce priveşte structura investiţiilor, accentul cade pe industria alimentară şi zootehnie, existând în derulare chiar proiecte Sapard în aceste domenii de activitate.
Atracţiile turistice din zonă sunt : Staţiunea balneo-climaterică Tinca, proprietate a S.C. Turism Crişul-Negru S.A., care exploatează şi izvoarele de apă minerală din Tinca, în baza unei licenţe emise de ministerul de resort şi Poiana Narciselor din cantonul Goronişte – Gurbediu, declarată de altfel, prin hotărâre de guvern, zonă protejată. De altfel, cabana de la Goronişte îşi aşteaptă oaspeţii în tot cursul anului, fie pentru vânătoare, fie doar pentru turism. De asemenea, Consiliul Local Tinca a concesionat teren în Lunca Gurbediului, în apropiere de cursul Crişului – Negru, pentru construirea de căsuţe de vacanţă, zona fiind deosebit de pitorească.













Sănătate
Pe teritoriul comunei noaste funcţionează 4 cabinete medicale individuale (str. A. Române, nr.15 și sat Girișu-Negru, nr.56), în care îşi desfăşoară activitatea 4 medici de familie. De asemenea, în localitatea Tinca prestează servicii medicale 3 medici stomatologi.
Farmaciile de pe teritoriul comunei Tinca sunt în număr de 4.

Învăţământ
În localitatea Tinca, funcţionează Şcoala Primară situată în str. Republicii, nr. 71, local renovat cu fonduri obţinute prin Banca Mondială, Şcoala Generală situată pe str. Republicii, nr.36/A şi Liceul Teoretic "N. Jiga" Tinca, la aceeaşi adresă. Liceul dispune de o sală de sport, construită recent din fonduri guvernamentale. De asemenea, în Tinca funţionează 2 grădiniţe pentru copii preşcolari, una cu program normal şi alta cu program prelungit.
În satul Gurbediu funcţionează o Şcoală generală, în localul situat la nr. 394, având o suprafaţă totală de 150 mp şi 19 încăperi. Şi în satul Râpa găsim o astfel de instituţie de învăţământ, la nr. administrativ 344, cu un număr de 8 încăperi şi o suprafaţă totală de 325 mp.
În satele Girişu-Negru şi Belfir nu există decât Şcoală Primară, pentru elevii de gimnaziu se asigură transportul la Tinca, prin grija Consiliului Local, cu microbusul şcolar.
Grădiniţă cu program normal găsim în fiecare din satele comunei.













Comunicaţii
În localitatea Tinca funcţionează o centrală telefonică digitală care deserveşte localităţile Tinca şi Gurbediu, serviciu furnizat de către S.N. Romtelecom S.A. Ponderea cea mai mare a utilizatorilor este în localitatea Tinca, 80% din locuitorii acesteia având post telefonic.
În fiecare din satele comunei se găsesc cabine publice de telefon (3-4), proprietate a S.C. Romtelecom S.A.
De asemenea, telefonia mobilă este intens utilizată în comună, atât Mobifon S.A., cât şi Orange S.A. România având montate instalaţii corespunzătoare în localitatea Tinca.

Locuinţe
Costurile locuinţelor diferă de la o localitate componentă a comunei la alta, precum şi în cadrul aceleiaşi localităţi, în funcţie de dotări şi de zona în care sunt situate.
În localitatea Tinca, preţul mediu al unei locuinţe este de 500 milioane lei – casă de locuit şi aproximativ 250 milioane lei – apartament la bloc. În funcţie de dotări, amenajări şi zonă preţul poate creşte până aproape de 1 mld. de lei.
După Tinca, satul Gurbediu are cele mai mari preţuri la locuinţe, cel mediu situându-se în jurul valorii de 250 milioane lei. Aproape de aceste valori sunt şi casele din satul Girişu-Negru, singurul dezanvantaj al acestuia fiind distanţa mai mare faţă de un centru urban.
În satul Râpa, factorul care scade preţul imobilelor este faptul că reţeaua de apă nu este dată încă în folosinţă, astfel că preţul mediu al unei case este de 200 milioane lei.
Cele mai ieftine locuinţe se găsesc în satul Belfir, cu un preţ mediu de 100 milioane lei.
Preţul unui mc de apă în localitatea Tinca este de 12.680 lei, serviciul fiind furnizat de către S.C. Gospodărie Comunală Tinca S.A., societate al cărei unic acţionar este Consiliul Local Tinca şi care asigură furnizarea apei potabile atât în Tinca, cât şi în Belfir şi Girişu-Negru; pentru satele Gurbediu şi Râpa reţeaua va fi dată în folosinţă după cumpărarea şi montarea unei pompe de aducţiune.
În localitatea Tinca se află în execuţie un proiect Sapard de extindere şi modernizare a reţelei de apă potabilă. Canalizare există doar în localitatea Tinca, pe străzile Republicii şi Avram Iancu.
Locuinţele din Tinca, Belfir şi Girişu-Negru au televiziune prin cablu, costul abonamentului fiind de aproximativ 200 000 lei.
Aproape 90% din locuinţele comunei sunt conectate la reţeaua de energie electrică, costul lunar al energiei electrice fiind aproximativ de 250 000-300 000 lei.
Tipul de proprietate cel mai frecvent întâlnit cu privire la locuinţele din comună este proprietatea privată. Consiliul Local Tinca deţine în proprietate un bloc de locuinţe pentru specialişti, situat în Tinca, pe strada Ştefan cel Mare, precum şi unele imobile situate atât în Tinca, cât şi în satele aparţinătoare, imobile fie închiriate, fie date în folosinţă gratuită.

Odihnă şi agrement
În cursul lunii mai, principala atracţie o constituie Poiana Narciselor din cantonul Goronişte – Gurbediu, atât localnicii, cât şi vizitatorii făcând drumeţii în această zonă. În localitate s-a încetăţenit obiceiul ieşirii la iarbă verde în Poiană la data de 1 mai, în ziua de Arminden.
Pe perioada verii, Crişul-Negru şi Staţiunea balneo-climaterică Tinca atrag numeroşi vizitatori, fie pentru tratament, fie pentru petrecerea timpului liber. Localnicii ies la râu, în vadul Băilor, în zilele toride.
În luna august a fiecărui an se organizează "Zilele Tincanilor", prilej de întâlnire cu fiii satului, de desfăşurare a unor concerte de muzică populară sau pop-rock, de organizare a unor competiţii în Vadul Băilor Tinca (meciuri de fotbal, concurs de bograci, etc.).
Pasionaţii de vânătoare sunt aşteptaţi la Cabana de la Goronişte – Gurbediu, iar cei cărora le place să pescuiască sunt aşteptaţi la deschiderea sezonului la Staţiunea balneo-climaterică Tinca.
Servicii comunitare
Comunitatea este deservită de Centrul Zonal de Poliţie Tinca, unde cetăţenii pot apela în caz de nevoie la numărul de telefon 0259/310 228.
În comuna Tinca, îşi desfăşoară activitatea Pichetul de Pompieri Tinca (Brigada de Pompieri "Crişana"), care asigură forţa de intervenţie în cazul unor evenimente periculoase. Numărul de telefon la care pot fi solicitaţi pompierii este 0259/ 310 375.













Natură şi mediu
Întrucât râul Crişul-Negru traversează localitatea, acesta influenţează în mare măsură atât clima localităţii, cât şi mediul economic din zonă, în special turismul. Activitatea Staţiunii balneo-climaterice este strâns legată de izvoarele de apă termală, precum şi de pitorescul malului Crişului-Negru.
De asemenea, Lunca Gurbediului – aflată tot pe malul Crişului-Negru - este o zonă foarte frumoasă, propice turismului şi petrecerii vacanţelor, tocmai de aceea Consiliul Local Tinca a concesionat terenuri pentru construirea de căsuţe de vacanţă în acest perimetru.
Condiţiile de mediu din comuna Tinca sunt favorabile desfăşurării de activităţi agricole şi de creştere a animalelor, tocmai de aceea aceste activităţi au o pondere mare în cadrul activităţilor economice locale.













Vecinătăţi
Comuna Tinca se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale: comuna Husasău de Tinca (cu o populaţie de aproximativ 4500 locuitori), comuna Olcea (cu o populaţie de aproximativ 5000 locuitori), comuna Cociuba Mare (cu o populaţie de aproximativ 4500 locuitori) şi comuna Tulca (cu o populaţie de aproximativ 5000 locuitori).
Fiind o zonă de confluenţe, locuitorii din aceste zone s-au îndreptat înspre comuna Tinca, în sensul dezvoltării unor relaţii comerciale cu populaţia din zonă. Încă din cele mai vechi timpuri, târgul din ziua de luni de la Tinca era cunoscut şi frecventat de locuitorii acestei zone.













O comună bincuvantată de Dumnezeu !
Comuna Mădăras în actuala componenţă, a fost înfiinţată în anul 1968, cochetă şi curată, situată în sud-vestul judeţului Bihor la o distanţă de 37 de km de Oradea şi de 3 km de Salonta, oraşul cel mai apropiat, se învecinează la sud cu comuna Tulca precum şi municipiul Salonta, în partea de Vest cu Ungaria, în nord cu comuna Cefa şi comuna Gepiu iar în est cu comuna Husasau de Tinca.
Comuna Mădăras are în componenţă 4 sate respectiv: Mădăras, Ianoşda, Homorog şi Mărţihaz, în care traiesc într-un numar de 1485 de locuinţe si 1031 de gospodării un număr de 2781 de persoane cu statut permanent, la care se mai adaugă aproximativ 200 de persoane cu statut de rezident în satele din comună.

Atestarea documentară a celor patru sate este diferită. Astfel, satul Ianoşda este atestat documentar încă din anul 1203 sub denumirea de Iannus, în anul 1631 a fost sub ocupaţie turcească, ca în 1760 a devenit un important punct economic. Satul Homorog este atestat documentar încă din anul 1202 sub denumirea de Homorb. În anii 1500-1600 localitatea aparţine Eparhiei Orăzii. Localitatea Mădăras este atestată documentar mai tarziu, în anul 1740 ca fiind moşia grofului Miskolczi, renumită pentru vânătorile de păsări. Dorinţa grofului de mărire a averii duce la defrişarea pădurii şi aducerea de iobagi pe mosie care întemeiază localitatea.
Una din caracteristicile care deosebesc comuna Mădăras de alte unitaţi administrativ -teritoriale o reprezintă spiritul tolerant al locuitorilor comunei a cărei coloratură este cât se poate de diferită. Astfel, populaţiei majoritare române de aproximativ 78% se adaugă slovaci in proporţie de 9 %, romi - 9%, maghiari 3% şi alţii cum ar fi ucrainieni, portughezi, italieni etc., în procent de 1%. Mai mult de atât, populaţia provine din judeţele învecinate precum Sălaj, Bistriţa, Satu-Mare, Maramureş, Arad, Alba precum si din unele judeţe din Moldova si din alte judeţe din tara.

În ce priveşte orientarea religioasă, aceasta este imparţită astfel: predominantă este religia ortodoxă deservita de 4 biserici câte una în fiecare localitate din comună, cu tradiţie din cele mai vechi timpuri, urmată de cea catolică cu o biserică în localitatea Mădăras, baptistă deservită tot de 4 biserici, câte una în fiecare localitate din comună şi o casă de rugăciuni penticostală în localitatea Mărţihaz. Între toţi credincioşii din comună, indiferent de religia practicantă, există o bună înţelegere şi un respect reciproc. În anul 2012 s-au construit 3 capele, urmând a mai fi construită una în localitatea Mărtihaz.
Suprafaţa totală a comunei este de 9482 de ha din care 8907 ha teren extravilan şi 575 ha teren intravilan. De menţionat faptul ca peste 6500 ha teren este arabil. Comuna mai deţine în proprietate pe teritoriile altor comune învecinate 650 ha de pădure. Are terenuri mănoase, roditoare deoarece forma de relief predominantă este câmpia care este usor înclinată de la nord-est la sud-vest. Solurile sunt destul de variate începând cu cele cernoziomice, continuând cu cele aluvionare, sărăturoase nisipoase şi lăcoviştele.
Campurile sunt brazdate de vai a caror adancime nu depaseste 1-2 m. Localnicii le denumesc -Valea Veljului, Valea Negristii, Valea Oprii sau Valea Corhana. Orientarea acestor vai este est-vest.
Terenurile arabile sunt foarte fertile, vegetatia ierboasa se prezinta sub forma unor asociaţii de graminee.
Vegetaţia lemnoasă arborescentă se compune din diferite varietăţi de esenţe precum: ulmus foliaceia, mors alba, flazimos excelsior etc.
Fauna este alcatuită din animale caracteristice stepei precum: iepuri, şoareci, capre, cerbi, mistreti, raţe, fazani, gâşte.
Aproximativ 5500 ha teren paşune, fâneţe şi arabil se găseşte în zona de "Sit Natura 2000", zone în care deţinătorii pot atrage fonduri europene prin accesarea măsurilor pentru agro-mediu.
Clima este temperată, caracterizatĂ prin existența celor 4 anotimpuri cu o temperatură medie primavara de 10,9 garde, vara de 20,5 grade, toamna de 10,8 grade iar iarna de 0,9 grade.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, cantitatea medie de apă este de 650 mm pe metru patrat, maximul de precipitaţii cad vara în luna iunie.
Vanturile care bat in aceasta regiune este Austrul şi Cosava. Primavara bate vântul de la Est la Sud-Vest si Est, vara din Nord si Est, toamna de la Sud si Sud-Vest iar iarna din Sud. Tăria vântului este mică, de aproximativ 2 m pe secundă.
Reţeaua hidografică este formată dintr-o serie de canale colectoare care fac legatura dintre Crişul Repede şi Crişul Negru la care lăţimea medie a albiei minore este de 5-6 m iar adâncimea medie a albiei minore este de 1-1,8 m.
Pe raza comunei Mădăras există o suprafaţă de aproximativ 300 ha de heleştee care se folosesc pentru creşterea peştilor, în special a crapului. În localitatea Mădăras funcţionează 2 lacuri de pescuit şi agrement.
Comuna Mădăras este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Un studiu efectuat recent printr-un program trasfrontalier a confirmat fapul că localitatea Mădăras dispune de mari resurse de apă geotermală.

Teritoriul comunei este străbătut de următoarea reţea de drumuri:
Drumul Naţional DN 79 Oradea-Arad străbate comuna pe o lungime de aproximativ 7 km. Accesul la comună şi în interiorul comunei are o infrastructură foarte bună, nouă. Astfel, satele comunei sunt legate de centrul de comună de drumuri modernizate, asfaltate, noi. Mai există şi alte drumuri în extravilanul localităţilor comunei care fac legatura cu alte comune pe drumuri pietruite sau de pământ.
Prin comuna Mădăras trece o singură cale ferată , cea dintre Oradea-Timişoara, cu o singură haltă la Mădăras.
Toate strazile din localitatile comunei au fost asfaltate sau pietruite. Există de asemenea o reţea complectă de trotuare noi pentru pietoni.
În toate localităţile comunei sunt introduce reţele de apă potabilă la aceasta având acces toţi locuitorii şi agenţii economici din comună. În localităţile Mădăras, Homorog şi Mărţihaz mai există forate fântani cu apă artezienă.

Pentru a mari confortul locuitorilor şi a oferi facilităţi agenţilor economici, în localitatea Mădăras există introdus gazul înca din anul 2005.
Alimentarea cu carburanţi se poate realiza la statia Peco Mădăras, proprietatea lui SC Lukoil SRL, situat la DN 79 Oradea-Arad.
Asitenţa sanitară este asigurată de către medici de familie în cabinete particulare, un medic dentist şi 2 puncte de farmacii.
Sistemul de învăţământ este asigurat de 2 scoli cu clasele I-VIII şi trei grădiniţe pentru copii, pentru care există asigurată o bază materială mai bună şi mai modernă decât în mediul urban deoarece toate imobilele au fost reabilitate şi doate cu aparatură şi mobilier nou.

Realizarea obiectivelor sociale, culturale, sportive şi de mediu au putut fi realizate şi sprijinite pentru a funcţiona având la bază o activitate economică activă, care aduce venituri importante la bugetul local al comunei.

Astfel, activitatea principală aducatoare de venit o reprezintă cea industrială, contrar faptului că în urmă cu 5 ani era cea agricola. În localitatea Mădăras există constituită o zona de productie si depozitare unde s-a construit o fabrica de mase plastice şi componente electronice, proprietatea SC Jasz Plaszt.Ro SRL, precum si o fabrica pentru componente de feronerie proprietatea SC Ferro Press SRL. În localitatea Homorog funcţionează o fabrica pentru filatură si tinctură proprietatea SC Alpes Internaţional SRL şi o fabrică pentru construirea de scari din aluminiu. Tot în localitatea Mădăras există contruită , o brutărie şi o patiserie, proprietatea SC Cistan Com Impex SRL precum şi o fabrică pentru încalţăminte. Există încă oportunităţi pentru alţi agenţi economici care ar dori să investească în comună constând în concesionarea unei zone cu acces la DN 79 Oradea-Arad, de 70 ha teren pentru constituirea unui parc industrial, precum si de concesionarea altor suprafeţe de teren.

Agricultura are şi ea un rol important în cadul comunei, terenurile agricole sunt utilizate de catre agenţii economici care deţin utilaje agricole performante pentru culturile mari de grau, porumb şi floarea-soarelui precum şi alte cereale sau plante tehnice dar şi pentru alte tipuri de culturi cum ar fi legumicultura. Zootehnia este si ea bine reprezentată prin constituirea de ferme pentru creşterea animalelor, un loc important ocupandu-l creşterea ovinelor şi mai apoi a bovinelor.

În ciuda faptului că zona în care este situată comuna Mădăras este una de câmpie, activitatea de turism şi de prestari servicii este bine reprezentată. În localitatea Mădăras funcţionează un ştrand cu apă geotermală cu trei bazine, proprietatea SC Tauber Termal SRL Mădăras. Se ofera condiţii de distracţie la piscina, grădina zoologică şi la lacul artificial, cazare in 24 de camere şi masa în restaurantul cu o capacitate de 128 de persoane in zona de agrement al Motelului-Restaurant "Melenium" Madaras . Tot în localitatea Mădăras, la intrarea în municipiul Salonta există o pensiune de trei margarete cunoscută sub denumirea de Han Mădăras proprietatea lui SC Partimpex SRL Mădăras, care deţine 10 camere pentru cazare, sală de conferinţe şi un restaurant cu o capacitate de 200 de locuri, două lacuri de pescuit şi pentru agrement, unul în localitatea Mădăras şi unul în localitatea Homorog.

Tradiţia şi viaţa spirituală pot fi prezentate de Biserica Ortodoxă Homorog care este împodobită cu picturi naive iar în muzeul care conţine aproximativ 200 de obiecte de pe langă această parohie, se găsesc crâmpeie din trecutul satului, icoane bisericeşti, cărţi şi obiecte de cult, obiecte tradiţionale.

Cultura este asigurată de existenţa unei biblioteci care beneficiază de un sistem de calculatoare din cea mai nouă generaţie în localitatea Mădăras şi a patru imobile având destinaţia de cămine culturale. Aici copii din localităţile comunei au posibilitatea să înveţe despre tradiţie şi să-şi cultive abilităţile în acest domeniu. Localitatea Mădăras este şi satul natal al marelui dascăl şi om de cultura Teodor Neş, a cărui exemplu ar trebui urmat de către tineri.

Pentru a aduce cetăţenilor o bucurie, începând cu anul 2008, în prima duminică din luna august se sărbătoreşte -Ziua comunei Mădăras- în care se pot urmari activităţi sportive şi culturale prezentate de către personalităţi locale cât şi naţionale.

În cadrul comunei a luat avânt activitatea sportivă. Comuna Mădăras are o bază sportivă modernă, constituită dintr-o sală de sport modernă, nouă, cu un numar de 150 de locuri pentru spectatori în localitatea Ianoşda, un teren de fotbal amenajat în localitatea Mădăras, un teren de sport sintetic, multifuncţional în localitatea Mădăras şi un teren de fotbal în localitatea Ianoşda. Mai este în construcţie în stadiu de finalizare un stadion comunal unde se va putea practica şi atletismul, situate în localitatea Mădăras. Toată baza sportivă este nouă, construită începând cu anul 2009.

Comuna Mădăras are în derulare mai multe proiecte cum ar fi: amenajare centru de informare şi marchetig turistic în localitatea Homorog, asfaltare de străzi în localităţile Mădăras şi Homorog, reabilitare camine culturale, executie reţele de canalizare, modernizare de drumuri agricole, execuţie drum transfrontalier Mărţihaz- Geszt (Ungaria).

Lăsând la o parte viaţa politică şi cuvintele care rămân goale dacă nu există realizări, comuna Mădăras este aşa cum au dorit-o locuitorii acesteia, imaginile privind realizările prezentate în această monografie vorbesc de la sine, un exemplu pe care puţine comune le pot implini şi precum s-a aratat la inceput, cu adevarat binecuvantată, începand cu aşezarea geografică, pământul cu bogăţiile sale naturale care se completeaza cu bogaţia spirituala a conducerii si locuitorilor acestei comune.

Comuna Olcea, judeţul Bihor
Scurt istoric al comunei Ciumeghiu
Teritoriul administrativ al Comunei Ciumeghiu este situat în partea de sud a judeţului Bihor, într-o zonă de  câmpie pe  DN 79, tronsonul Arad-Oradea. Comuna Ciumeghiu se află la 50 km distanţă de municipiul Oradea.

Teritoriul comunei este limitat la nord de teritoriul administrativ al municipiului Salonta, la est de teritoriul administrativ al comunei Batar, la sud de teritoriul administrativ al judetului Arad, la vest si sud-vest de teritoriul administrativ al comunei Avram Iancu.

Teritoriul comunei este străbătut de numeroase cursuri de apă, având un curs sinuos, cele mai importante fiind Ghepeşul și râul Crișul Negru.














Comuna Ciumeghiu se compune din trei localităţi:
• Ciumeghiu
• Ghiorac
• Boiu.

Informatii utile
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al Comunei Ciumeghiu este 11028 ha din care  7916 arabil, păşuni 1800, fâneţe 125, vii 10, livezi 4, păduri 339, ape 265, drumuri 187, construcţii 334 și 640,97 teren intravilan. În anul 2013 comuna număra 4504 locuitori.
Comuna Ciumeghiu este asezata in partea central-nordica a Campiei de Vest. Comuna este asezata in partea central - vestica a Campiei Crisurilor la o altitudine de 91 m.

Pe teritoriul comunei se află trei obiective cu valoare istorică propuse pentru a fi scrise în Lista monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice; în satul Boiu situl arheologic denumit "Câmpia veche" din perioada medieval timpurie (sec.VIII-XIX); în satul Ciumeghiu "Castelul Miskolczy", monument de arhitectură datat din anul 1779 şi în satul Ghiorac "Castelul monument de arhitectură", datat din sec al XIX-lea.

Învăţământul în Comuna Ciumeghiu este reprezentat prin trei şcoli cu clasele I-VIII şi trei grădiniţe cu program normal.

Leader
APDRP
Uniunea Europeana
PNDR

Avem 45 vizitatori și nici un membru online

Utilizatori
4
Articole
152
Afișări articole
373413

Acest site nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea și coerența acestor informații aparține persoanelor care au inițiat pagina web.
Toate informațiile privind Programele FEADER, LEADER şi PNDR, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

Toate drepturile rezervate Asociația GAL Euro-Crișana 2013. Web Hosting & Design: Quanta | Cloudy | I-Ware | LiquidCore