„Prietene crescut la oraş ... ca florile în fereastră, prietene ... vreau să te iau de mână, vino să-ţi arăt brazdele veacului ...” - ("Pluguri”, Lucian Blaga)
„... aici este soarele meu, aici sunt prietenii mei ... şi fântânile ... aici orizontul este pe rând: roată, ..., inimă, ... aici, din părinţii părinţilor mei, au zburat treptat zilele ... şi s-au rostit cuvinte ... şi s-au desfrunzit aşteptări ... şi au căzut ploi ... şi au luminat patimi ... şi, la umbra foştilor arbori, fostele frunţi, au vegheat călătoriile orarelor ... ” - ("Răsfrângere în acum”, Cezar Baltag)
“...într-o ţară aşa de frumoasă ... cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: “sunt român”! ” - ("România pitorească”, Al. Vlahuţă)
×

Avertizare

JLIB_APPLICATION_ERROR_COMPONENT_NOT_LOADING

JLIB_APPLICATION_ERROR_COMPONENT_NOT_LOADING

Comuna Avram Iancu, una din aşezările tipice ale judeţului Bihor şi ale ţării noastre, este aşezată în extremitatea de sud-vest a judeţului Bihor. În vest ea este delimitată de graniţa de stat cu Ungaria, la est-nord-est de comuna Ciumeghiu, iar la sud şi sud-est se învecinează cu judeţul Arad, prin intermediul comunelor Zerind (sud-vest) şi Mişca (sud-est).
Comuna Avram Iancu este constituită din trei sate: Avram Iancu în partea centrală, care reprezintă reşedinţa de comună, satul Tămaşda în partea de sud-est şi Ant spre sud-vest la graniţă cu Ungaria.
Administrativ-economic, comuna Avram Iancu este situată la aproximativ 58 km de reşedinţa judeţului, municipiul Oradea, în câmpia joasă de divagare a Crişurilor, pe şoseaua naţională DN 79 Oradea- Arad.
De asemenea este situată la aproximativ 620 de km. distanţă de Bucureşti capitala ţării, fiind la o distanţă egală de alte două oraşe din Câmpia crişurilor, Salonta şi Chişineu Criş, de aproximativ 18 km.
Faptul că este situată într-o zonă deschisă cu relief monoton de câmpie, dă un caracter aparte, adăugându-se elementele ape, soluri şi cele biogeografice.

Caracteristicile geografice
În fundamentul câmpiei din zona comunei Avram Iancu se gaseste soclul cristalin scufundat al masivului Tisia, care apare la zi doar la extremitatea estica a Depresiunii Panoice, reprezentat prin muntii Codrului si Magura Simleu. Petrografic fundamentul cristalin este alcatuit din micasisturi, cuartite si calcare cristaline.
În întreaga Câmpie a Crisurilor exista un sistem de falii foarte vechi de vârsta paleozoica, care au generat pe alocuri aparitia unor izvoare termale spre est. Întreaga regiune, deci si a zonei Avram Iancu a suferit etape de evolutie materializate printr-o succesiune stratigrafica diferita preneogena, neogena si cuaternara, etapa când se formeaza câmpia actuala, când apare si se dezvolta relieful actual.
Principala forma de relief a comunei este câmpia, câmpie joasa care coboara în trepte de la est spre vest, situatie pusa în evidenta de valorile hartii hipsometrice. Analizând aceasta harta rezulta ca altitudinile cele mai mari nu depasesc 100 de metri, iar cele mai mici nu coboara sub 80 de metri. Astfel cele cele mai mari altitudini sunt în extremitatea de est cu hotarul Sura de apriximativ 96 de metri, la est de satul Tamasda, iar cele mai mici valori altrimetrice sunt în extremitatea vestica în jur de aproximativ 82 de metri.
Relieful se caracterizeaza prin larga dezvoltare a luncii Crisului Negru, care datorita înclinarii mici, formeaza numeroase meandre, difluente, despletiri si cursuri parasite.
Câmpia este strabatuta de o întreaga retea de canale care contribuie la fragmentarea reliefului, densitatea fragmentarii având valori cuprinse între 0,51-0.7 km². Cea mai puternica fragmentare este în zona de convergenta a Teuzului cu Crisu Negru, unde gradul de meandrare este pronuntat si unde sunt numeroase cursuri parasite. Aici separarea interfluviilor joase si plate este facuta de vâlcele si de vaile Crisurilor, Teuzului, cera de multe ori sunt transpuse în relief prin sectoare de vai parasite cu sau fara apa.
Aceasta valoare crescuta a densitatii fragmentarii a fost accentuata în ultimul secol de catre oameni prin saparea a numeroase canale colectoare sau de irigatii. Dintre canale cele mai cunoscute sunt: Canalul Colector al Crisurilor care strabate partea de est a comunei, cabnalul Foca, care leaga pârâul Foca si trece pe teritoriul ungar, iar spre nord o mare fragmentare a reliefului poarta pârâul Ghepes si Viroaga Ghepes, care sunt foarte meandrate. Valorile energiei reliefului exprima profunzimea pâna la care a patruns eroziunea pe verticala care este între 0-3m si care pe alocuri dau aspectul de santuri umplute cu apa.
Un alt element morfologic este gradul de înclinare, dominanta fiind forma orizontala cu înclinare foarte slaba, nedepasind 0,8%. Exista un raport strâns între altimetrie, grad de înclinare si energia reliefului.

Organizarea administrativa
Comuna Avram Iancu este alcatuita din trei sate. Acestea sunt :
- Satul Avram Iancu, care este si resedinta de comuna, aici gasindu-se si Primaria;
- Satul Tamasda, care a fost resedinta comunei, fapt ce ne arata ca si azi înscrierile în Cartea Funciara sunt facute pe localitatea Tamasda;
- Satul Ant.

Informatii cu privire la legaturile cu diferite mijloace de transport
Deoarece resedinta comunei este strabatuta de soseaua nationala DN 79 Oradea - Arad, zilnic, numeroase microbuze strabat satul Avram Iancu si deci fac legatura dintre acesta si Oradea sau Arad. De asemenea, prin satul Tamasda trece calea ferata care face legatura feroviara dintre Oradea si Arad.

Istoricul Comunei Avram Iancu
Din punct de vedere istoric exista surse care atesta prezenta omului din timpuri vechi pe acest teritoriu. Cea mai veche dintre acestea e ste cea care afirma existenta unei asezari denumita Villa Tamasd din anul 1169. O alta sursa din anul 1241, denumeste asezarea Pons Tomae.
În anul 1600 asezarea este distrusa ca urmare a luptelor dintre turci si unguri, iar de la 1700 devine din sat, proprietate latifundiara a marii nobilimi maghiare, cu denumirea de Tamashida, în româneste Tamasda.
Satul Ant este atestat pentru prima data în 1353 sub denumirea de Ont, fiind considerat o asezare de iobagi.
Satul Avram Iancu are prima atestare în 1928, sub denumirea de "Reguna Maria".
Primii locuitori ai comunei au fost colonisti veniti din zona Muntilor Apuseni, în primavara anului 1921, în speranta ca vor primi pamânt dar, acest lucru a ramas doar o promisiune, deoarece teritoriul era proprietatea a doi mosieri Liptoi si Ghercenoie.
Abia în primavara anului 1928 au fost împartite locuri de casa, cu conditia ca în zece zile sa fie construite.
Auzind de împartirea pamântului, taranii din Muntii Apuseni au venit în numar tot mai mare, astfel în 1928 erau 272 de familii.
Colonizarea masiva a zonelor riverane Oradiei si a zonei Salonta, a luat amploare odata cu aplicarea legii asupra colonizarii, promulgata în 17 iulie 1930. Prin intermediul acestei legi, colonistii au fost împroprietariti cu loturi pentru culturi si pentru case.
În schimbul acestor împroprietariri facute de catre statul român, colonistilor le revenea anumite obligatii. În contractul încheiat intre colonisti si statul român, trebuiau respectate anumite obligatii ale colonistilor fata de stat stipulate în legea colonizarii din 1930.
Loturile respective de pamânt erau cumparate de catre colonisti cu sume cuprinse bineînteles în functie de suprafata acumulata, dar ca si curiozitate acestea erau cuprinse între pragul de 1000 de lei si cel de 29.000 lei.
Aceste plati urmau a fi achitate care stat în rate semestriale, datele scadente fiind 1 mai si 1 noiembrie. În cazul neplatii acestor datorii statul urma sa fie despagubit pe cale juridica.
Loturile de pamânt nu se puteau înstraina nici voluntar, nici prin executie silita, decât altui colonist, sau pentru înzestrarea copiilor, acestea fiind posibile doar în conditiile prevazute de lege.
Totodata colonistul era obligat la respectarea dispozitiilor date de catre Ministerul Agriculturii privind:
felul culturilor ce trebuiesc cultivate în regiunea loturilor,
conditiile executarii muncilor agricole,
alegerea semintelor,
speciile si rasele de animale care se preteaza zonei,
organizarea gospodariei,
cultivarea gradinilor cu pomi si zarzavaturi,
distribuirea îngrasamintelor în mod rational, etc.
Neîndeplinirea acestor conditii, precum si neplata a patru rate consecutive, atrage dupa sine deposedarea colonistului, care se va face pe cale juridica.
În caz de deposedare, lotul de pamânt si inclusiv cladirile cuprinse în acesta, vor intra în patrimoniul statului, iar colonistul urmeaza a fi despagubit pentru cladiri si investitii cu o suma stabilita prin justitie.
În cazul platilor la timp a ratelor prevazute de contract, colonistul va fi împroprietarit dupa plata efectiva a acestuia.
Cel mai vechi contract de împroprietarire a unui colonist din comuna Regina Maria, pastrat la Arhivele Statului de la Oradea, are data înscrisa - 27 octombrie 1936 semnat printr-o amprenta digitala de catre Blaj Anton.
În acea perioada, Salonta era cel mai reprezentativ centru industrial, cultural si comercial din jumatatea sudica a judetului Bihor.
Dupa cel de-al ll - lea razboi mondial si mai precis din anul 1747, localitatea îsi schimba denumirea în Avram iancu.
Totodata, ca majoritatea asezarilor rurale din tara si din aceasta parte a tarii, comuna Avram Iancu s-a integrat în circuitul de dezvoltare economica nationala, dobândind un profil agrar, dar cu dezvoltarea si functiilor noi actuale (social-culturala, administrativa, sanitara, de transport, servicii, comerciala, turistica).

Traditie si cultura
Pastrarea obiceiurilor din cadrul Sarbatorilor de Iarna este unul dintre traditiile care se regasesc în comuna Avram Iancu.
De asemenea Formatia de dans popular a comunei a participat si participa la concursuri de dans popular.
Satul Avram Iancu se poate mândri cu un solist de muzica populara, Sandu Condoros.
În satul Tamasda exista o formatie de muzica populara si lautareasca.
Dintre activitatile de masa cunoscute sunt "Crosul primaverii", "Cupa Prieteniei", "Cupa 1 iunie" la care învingatorii sunt în primul rând sanatatea, prietenia si voia buna.

Dinamica populatiei
Din recensamintele populatiei se poate urmari si dinamica populatiei.
Astfel se constata o scadere a populatiei dupa al ll-lea razboi mondial, datorita crizelor economice si starii de sanatate.
Cuprinzând numarul locuitorilor în cele trei recensaminte din 1956, 1966 si 1977, se constata ca numarul populatiei a fost în crestere.
Astfel s-au înregistrat 157 (în 1956), 163 (în 1966) si 177 (în 1977), în satul Ant, 892 (în 1956), 998 (în 1966) si 1073 (în 1977) în satul Tamasda si 1957 (în 1956), 2189 (în 1966) si 2257 (în 1977), în Avram Iancu.
La nivel de comuna valorile au fost de 3006 locuitori la recensamântul din 1956, de 3350 la recensamântul din 1966 si de 3407 la recensamântul din 1977.
Rezulta în general o crestere a numarului de locuitori, de la un recensamânt la altul, dar cu o stagnare în prezent, iar tendinta este de descrestere în viitoarea perioada, datorita sporului natural actual negativ (2,33 %).
Dupa 1977 se constata un ritm mai mic de crestere a populatiei, sub 4%, înregistrându-se oscilatii de la un an la altul.
La recensamântul populatiei din 1992 s-au înregistrat 3447 locuitori, pentru ca în prezent sa fie 3311 locuitori, repartizati astfel: 1984 locuitori în centrul de comuna (Avram Iancu), 1136 locuitori în satul Tamasda si 191 locuitori în satul Ant.
Numarul actual al populatiei situeaza comuna Avram Iancu în rândul comunelor mari ale tarii.

Miscarea populatiei
Variatele conditii materiale si sanitare s-au rasfrânt si asupra miscarii naturale a populatiei. Acest lucru rezulta din indicii de natalitate, de mortalitate si de spor natural. Astfel daca în anul 1956, indicele de natalitate înregistreaza sporuri însemnate (23,8%), dupa 1960 s-a redus simtitor la 18,4%, pentru ca apoi sa ajunga sub 11% în 1987.
Unele masuri luate de stat în problema reglementarii nasterilor, face ca dupa 1966 indicele sa depaseasca 21%. Dupa 1970 indicele de natalitate a început din nou sa scada, înregistrând 18,4% în 1970, 12,5% în 1985 si sub 10% dupa 1991.
Indicele de mortalitate înregistreaza valori de 15,8%, în 1956, oscilând apoi între 9,3% în 1966 si 11,2% în 1977, lucru datorat îmbunatatirii conditiilor de asistenta medicala. Datorita fenomenului de îmbunatatire a populatiei, dupa 1985 se constata o oscilare a indicelui de mortalitate în jurul a 10,8-12,7 %.
Sporul natural este conditionat de o serie de factori, între care un rol important îl are factorul psihologic. Ca si nivel national, valoarea lui este în scadere si mai ales în vestul si sud-vestul tarii.
Astfel si în comuna Avram Iancu înregistrându-se în perioada 1988-1999 în spor natural negativ, mai precis sub 2,33%.
Miscarea migratoare înregistreaza valori destul de reduse, oscilând între 2,9% în 1965 si 5,7% în 1985, unele persoane stabilindu-se în orasele vecine iar altele revenind acasa, datorita disponibilizarilor din unele întreprinderi, a somajului, sau alte cauze.
De asemenea exista deplasari sezoniere si zilnice, legate de profilul industrial-economic al oraselor din jur (Salonta, Chisineu Cris, mai ales), care ofera loc de munca pentru o parte din populatia comunei.
În cadrul deplasarilor sezoniere si zilnice sunt cuprinsi si tinerii studiosi, care frecventeaza cursurile liceelor, scolilor profesionale si chiar a facultatilor.

Structura populatiei
Vârsta populatiei este un element geo-demografic de prima importanta, de echilibrul acesteia depinzând în mare masura desfasurarea activitatilor economice.
Astfel din cei 3311 de locuitori ai comunei Avram Iancu în anul 2002, 1630 erau de gen masculin si 1681 de gen feminin.
Pe grupe de vârste situatia era urmatoarea:
0-14 ani - 728
15-19 ani - 298
20-29 ani - 430
30-39 ani - 397
40-49 ani - 364
50-59 ani - 465
Peste 59 ani - 629
Se constata o pondere mare de peste 50% a populatiei apte de munca (20-60 ani) si a populatiei tinere. Totusi exista si un procent important de populatie batrâna (19,21%), ceea ce tradeaza o tendinta de îmbatrânire a populatiei comunei.
De asemenea se observa o usoara predominare a populatiei feminine si se sesizeaza aceasta dominare începând de la grpa de vârsta 55-59 ani.
Aceasta situatie se explica prin pierderile din timpul razboiului, mai ales si faptul ca durata de viata a femeilor este mai ridicata decât cea a barbatilor.
Aceasta usoara predominare a populatiei feminine ramâne valabila si în prezent, fiind de aproximativ 54%.

Structura nationala
Din punct de vedere al nationalitatilor, populatia comunei este formata în majoritate din români (2354), 444 de maghiari si 513 de tigani. Românii predomina în centrul de comuna, maghiarii în Ant si Tamasda, iar tiganii în Tamasda.
În procente, românii reprezinta 71,1 %, maghiarii circa 13,4%, iar tiganii 15,5%.
Cu toata diversitatea structurii nationale, nu s-au înregistrat conflicte inter-etnice.
Leader
APDRP
Uniunea Europeana
PNDR

Avem 45 vizitatori și nici un membru online

Utilizatori
3
Articole
152
Afișări articole
296783

Acest site nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea și coerența acestor informații aparține persoanelor care au inițiat pagina web.
Toate informațiile privind Programele FEADER, LEADER şi PNDR, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

Toate drepturile rezervate Asociația GAL Euro-Crișana 2013. Web Hosting & Design: Quanta | Cloudy | I-Ware | LiquidCore